„Yoga este știința conștiinței, a personalității și a creativității.” (Bihar Yoga)
Yoga este practicată în lumea modernă cu precădere pentru beneficiile pe care le aduce condiției fizice și mentale (psihologice). Numeroase studii medicale și din domeniul neuro-științei demonstrează beneficiile practicii asanelor, exercițiilor de respirație (pranayama), meditației, chanting-ului mantrelor asupra întregului sistem fizic și psiho-emoțional.
La origini, Yoga a fost transmisă oral, de la maestru la discipol în vederea realizării cunoașterii supreme, a Realității absolute. Yoga a fost în mod tradițional o practică ascetică ce urmărea realizarea Sinelui, fiind apoi integrată în viața de zi cu zi și practicată de oricine, fără limitări ce țin de castă, crez, sex sau naționalitate (în principal Yoga străveche – Tantra – a promovat idealul de „democratizare” a practicii indiferent de condiții sociale, biologice etc.).
Pot fi definite trei perioade distincte ale evoluției științei Yoga:
- Pashupat Yoga - perioada timpurie, în care primul Învățător (Adiguru), Siva a revelat principiile Yoga unor rshis și înțelepți hinduși (Dattatreya, Vasishtha, Vishwamitra, Matsyendranath și Gorakhnath)
- perioada mijlocie, în care Patanjali, Gheranda, Swatmarama și alți înțelepți au sistematizat învățătura originală și au elaborat primele tratate clasice de Yoga – Yoga Sutras, Hatha Yoga Pradipika, Gheranda Samhita etc.
- timpul prezent (începând cu sec. XIX), când știința Yoga a fost redescoperită și promovată global prin intermediul yoginilor moderni renumiți – Swami Vivekananda, linia lui Babaji (Sri Yukteshwar, Lahiri Mahasya, Yogananda), tradiția Hatha Yoga din Misore (Krishnamacharya – Desikachar – Iyengar).
În anii ’20, Swami Sivananda a mers la Rishikesh, unde și-a desfășurat practica spirituală și a sintetizat învățătura Yoga străveche în vederea armonizării minții, corpului și spiritului, adaptată pentru omul contemporan, supus prizonieratului minții, scufundării în materialitate, alienării emoționale și bolilor trupești și sufletești de toate felurile.
Discipolii săi au fost responsabili cu promovarea principiilor Yoga autentice în India și în întreaga lume. Ei au înființat centre și școli care predau principiile Sivananda Yoga din Sri Lanka în Canada, Germania, Noua Zeelandă, Australia, Africa de Sud și America.
Alături de Swami Vishnudevananda și Swami Satchidananda, Swami Satyananda Saraswati a fost însărcinat cu misiunea de a „merge din ușă în ușă și de la un mal la celălalt” pentru a preda Yoga autentică omului modern.
„Muncește din greu și vei fi purificat. Nu trebuie să cauți lumina; lumina se va dezvălui din interiorul tău.”
(Sivananda)
În 1963, după ce a călătorit timp de 9 ani pentru a evalua nevoile societății, el a fondat Bihar School of Yoga, care integrează învățăturile Yoga într-un sistem holist adresat corpului, minții și spiritului, cu scopul de a dezvolta creativitatea, intuiția, de a armoniza toate aspectele ființei umane, în vederea cunoașterii de sine profunde.
Între anii 1964 – 1973, Satyananda a format prima generație de instructori Yoga ce dețineau cunoștințele științei yoga autentice, așa cum a fost ea predată tradițional de la maestru la discipol. Începând cu 1973, practicile Yoga au început să fie adaptate la nevoile aspiranților yoga moderni – pentru a îmbunătății calitatea vieții acestora, a mentalului și fizicului.
Satyananda a creat seria de exerciții pawanmuktasana ca practică pregătitoare (de încălzire, energizare a corpului) înainte de executarea asanelor. Seria de 3 exerciții ajută în esență la activarea fluxului energetic blocat:
1. Practici antireumatice pentru a elibera blocajele și acumulările din articulații și extremități;
2. Practici pentru a întări sistemul digestiv și a elibera blocajele;
3. Shaktibandhas pentru a elibera energia blocată în planșeul pelvin și coloana vertebrală, ceea ce, la rândul său, crește vitalitatea.
Satyananda este recunoscut și pentru inovațiile pe care le-a adus și practicilor Pranayama, pe care le-a clasificat detaliind științific metoda și tehnica fiecărei pranayama în etape progresive (prana vidya). Practici de meditație populare pe care le-a predat includ practica repetării mantrelor, ajapa japa, și practica concentrării, trataka.
De asemenea, tot el a dezvoltat Yoga Nidra din sistemul tantric antic, nyasa, ca metodă sistematică pentru inducerea unei relaxări fizice, mentale și emoționale complete, în timpul căreia conștiința funcționează la un nivel mai profund de conștientizare.
În 1984 a înființat Centrul de Cercetare Yoga, cu scopul de a evalua precis practicile yogine și de a restabili Yoga ca știință esențială pentru dezvoltarea umană. Fundația acoperă o gamă diversă de subiecte de cercetare din domeniile sănătății și medicinei, psihologiei, educației, studiilor literare și scripturale aprofundate și cercetărilor ulterioare asupra științei Yoga străvechi.
Inima învățăturii Bihar Yoga/Satyananda Yoga este reprezentată de expansiunea conștiinței. Swami Satyananda a învățat importanța fundamentală a conștientizării (awareness) în toate dimensiunile practicii Yoga – posturale, mentale, emoționale, energetice, subtile și spirituale. Crezul său era că expansiunea și cultivarea stării de awareness ar trebui să fie țelul vieții, iar modalitatea prin care este atins acest scop nobil este știința Yoga.
„Yoga nu este un mit străvechi îngropat în uitare. Este cea mai valoroasă moștenire a prezentului. Este nevoia esențială a zilei de azi și a culturii de mâine.”
În sistemul holist de practică Bihar Yoga, yoga posturală este fundamentală pentru obținerea unei sări pre-meditative care să susțină practicile avansate contemplative. Având o orientare profund științifică, Satyananda a evidențiat legătura dintre minte și corp și modul în care acest ansamblu influențează dezvoltarea armonioasă integrativă a aspirantului. Mintea și corpul nu sunt entități separate – forma grosieră a minții este corpul, iar forma subtilă a corpului este mintea. Practica asanelor integrează și armonizează aceste două aspecte și eliberează nodurile (tensiunile) fizice, musculare și psihologice.
Practica regulată a asanelor menține corpul fizic în condiții optime și promovează sănătatea, iar energiile potențiale sunt eliberate și experimentate ca o stare de încredere și optimism, în toate ariile vieții.
„La prima vedere, poate părea că asanele se referă doar la nivelul fizic, deoarece se ocupă de mișcarea diferitelor părți ale corpului, dar au efecte profunde la fiecare nivel al ființei dacă sunt combinate cu conștientizarea (awareness). Conștientizarea, poate fi înțeleasă ca observarea conștientă a senzațiilor din corp, a mișcării fizice, a posturii în sine, controlul și sincronizarea respirației, mișcarea pranei, concentrarea asupra unei zone a corpului sau a unei chakre și, cel mai important, observarea oricăror gânduri sau sentimente care pot apărea în timpul practicii.”
Satyananda a predat că scopul vieții umane este de a-L realiza pe Dumnezeu prin iubire și de a-L sluji pe Dumnezeu ajutând omenirea. El a profețit că, în timp ce hatha yoga și raja yoga au fost panaceul secolului al XX-lea, devoțiunea față de Creator și bhakti yoga vor fi panaceul secolului XXI. În 2007, a anunțat înființarea Rikhiapeeth ca ashram unde cele trei învățături cardinale ale lui Sri Swami Sivananda – Serve. Love. Give. - urmau să fie practicate și trăite de toți aspiranții.
Citește aici Partea întâi și Partea a doua.
Surse: biharyoga.net, Satyananda Yoga Academy Europe, Asana Pranayama Mudra Bhanda – Satyananda Saraswati, sivanandaonline.org, wikipedia.org.
