Skip to main content
Karma-Yoga

Conform Vedanta, există în fiecare dintre noi o impuritate a minții, denumită Mala. Este acel aspect impur care ne îndeamnă să fim cineva, să căutăm validare prin faimă, respect exterior, succes și bunăstare materiale. Este o atitudine egoistă care ne face să uităm că suntem mai mult decât corpul fizic, emoțiile sau ceea ce credem noi că suntem.   

În Bhagavad Gita, Shri Krishna spune “fă-ți datoria fără să te preocupe fructul ei”. Deși există această confuzie, karma yoga nu înseamnă neapărat voluntariat sau muncă în folosul comunității, cu mai degrabă o detașare de rezultatul acțiunilor. Karma înseamnă acțiune, deci Karma Yoga este Calea acțiunii, a datoriei. Karma Yoga poate fi cel mai bine descrisă astfel: “fă-ți datoria cât poți tu de bine fără nici o implicare a ego-ului sau a atașamentelor”.

Karma yoga în cotidian

Karma este atât acțiunea cât și rezultatul acțiunii. Ceea ce experimentăm astăzi – bine sau rău -  este rezultatul acțiunilor noastre precedente. Acest șir de cauze și efecte nu se poate opri decât în momentul în care propriile acțiuni nu mai au ca interes principal propria ființă, ci mai degrabă sunt o formă de ofrandă, ridicată către Divinitate. Rezultatul acțiunilor este irrelevant, la fel și succesul sau faima dobândite ca urmare a acțiunii.

Citește și: Bhagavad Gita: aparent negativa, suferinta e necesara si benefica (yogasat.ro)

Indiferent dacă suntem înclinați spre devoțiune, intelect sau meditație, Calea Acțiunii poate fi practicată în tandem cu oricare alte forme de yoga. Chiar și pentru cei mai înclinați spre meditație ca practică susținută și consecventă, este bine să aibă în vedere că gândul însuși este o formă de acțiune și poate și va produce efecte la fel de eficient ca acțiunile fizice.

La fel cum practicanții înclinați spre devoțiune oferă ofrande de flori sau fructe Divinității, la fel pot dedica propriile acțiuni către o putere superioară. În cazul celor care practică Bhakti Yoga, aceștia știu și simt că Divinul există în orice ființă și lucru de pe pământ, astfel își pot dedica acțiunile semenilor, știind că astfel servesc Divinitatea. Bhagavad Gita spune: “yoghinul mă vede pe Mine în toate lucrurile și vede toate lucrurile în Mine. Cel mai înalt dintre yoghini este cel care arde odată cu suferințele și bucuriile fiecărei ființe”.

În cee ace privește practicanții de Jnana Yoga, abordarea este ușor diferită, dar la fel de eficientă în ceea ce privește Karma Yoga. Deși aceștia știu că mintea sau corpul sunt cele care susțin acțiunea, în realitate aceștia nu lucrează deloc. În mijlocul celei mai intense activități, ei se odihnesc în nemișcarea profundă din Atman. Menținând o atitudine de martor, jnana yoghinii își aduc aminte în permanentă că nu sunt nici corpul, nici mintea. Ei știu că Atman nu poate suferi nici de oboseală, nici de anxietate sau hiperexcitație. Atman este pur și liber, fără nici un scop de atins, fără nimic de demonstrat.

Eliberarea de atașamente

Fiecare dintre noi avem datoria de a ne servi semenii, de a servi societatea. Unele ne sunt date, altele sunt alese, dar fiecare dintre ele poate fi un instrument eficient de ardere a karmei, de apropiere de Divin. Este important să ne aducem aminte că cea mai mare datorie este cea față de propria ființă. Este respectarea, validarea și consacrarea propriei existențe. Chiar dacă avem grijă într-un fel sau altul și de ceilalți, prima ființă pe care o avem în grijă este propria ființă. Altfel, nici nu am putea să ne vedem mai departe de îndatoririle sociale.

Citește și: Atasamentul – ce este, cum se manifesta si de ce e daunator (yogasat.ro)

Ego-ul reprezintă suma ideilor pe care le avem despre noi sau despre alții. Include ceea ce ne place, ce ne displace, ce ne dorim etc. Cu fiecare acțiune, vom avea tendința să ne gândim la consecințele către propria persoană, cum ne va afecta acest lucru imaginea, finanțele, viața, în general. Scopul Karma Yoga este de a controla și, în cele din urmă, a renunța la ego. Astfel, toate acțiunile din Karma Yoga sunt făcute fără a ne gândi la consecințele și avantajele către propria persoană, ci doar de dragul de a oferii lumii rezultatul acțiunii. Rareori oamenii fac ceva fără să aștepte ceva în schimb, de la laude, la beneficii materiale sau emoționale. 

Practicarea Karma yoga înseamnă să ne vedem de îndatoririle sociale fără să ne intereseze nici dacă ne place, nici dacă e o treabă pe care o detestăm, fără să ne intereseze cine va beneficia de pe urma lor și în ce fel.

Mihaela Dragomir mihaeladragomir.ro/

- Yoga Instructor la MediYoga

- Founder la One Yoga Studio

Material susținut de
Image

Comenteaza cu Facebook