Yoga și Ayurveda – posturi recomandate celor 3 Doshas

„Viața (Ayu) reprezintă combinația (samyoga) de simțuri, corp, minte și suflet reîncarnat. Ayurveda este cea mai sacră știință a vieții, benefică oamenilor atât în această lume cât și în cea de dincolo.”

Sharaka Samhita, Sutrasthana, I.42-34

Practica Yoga modernă este, în cele mai multe cazuri, separată de știința care o fundamentează. Deși Yoga se bucură de o popularitate imensă la nivel global, ca practică posturală – de exercițiu fizic și eliberare a tensiunilor și a stresului, rădăcinile sale străvechi sunt aproape neștiute. Știința Yoga înglobează un sistem cuprinzător ce integrează posturile (asana), controlul respirației (pranayama), meditația, principiile de moralitate (yama și niyama) și concepte filosofice rafinate.

Potențialul transformator și profunzimea uimitoare ale complexei științe Yoga sunt azi neglijate de cei mai mulți practicanți (și instructori). Aprofundând fundamentele științifice ale acestui sistem milenar, descoperim puterea de a ne armoniza corpul, mintea și spiritul, atingând dezvoltarea plenară a ființei noastre.

Yoga, combinată cu principiile Ayurveda oferă o modalitate puternică de echilibrare a doshelor și de armonizare deplină. Prin practicarea consecventă a asanelor dedicate fiecărui tip, restaurăm armonia, creștem vitalitatea și promovăm o sănătate strălucitoare.

Ayurveda recomandă practica asanelor ca stil de viață, pentru asigurarea unei sănătăți și armonii perfecte. De asemenea, recomandă practicarea asanelor ca măsură de tratament pentru diverse afecțiuni.

Posturi dedicate constituției de tip Vata

Practicanții cu tipologia Vata dosha predominantă sunt de regulă persoane suple, cu oase mici și fragile. Acestea dețin o mare flexibilitate și agilitate la tinerețe, însă le lipsește energia și stamina și dezvoltă ușor rigiditate pe măsură ce înaintează în vârstă.

Vata guvernează oasele, astfel că persoanele cu această tipologie tind să sufere de artrită, să fie reci, cu pielea uscată și încheieturi care pocnesc și cu o circulație sangvină slabă. De asemenea, aceste persoane sunt predispuse la scolioză, iar din punct de vedere emoțional sunt temători și au stări de nervozitate.

Practicanții cu această constituție este ideal să urmeze asanele care reduc vata. Este recomandat să înceapă practica prin relaxare emoțională profundă, prin calmarea minții și a corpului printr-o respirație profundă, diafragmatică. Aceștia trebuie să fie atenți la tendința de a se grăbi atunci când fac asanele. În general, practica pentru aceste tipuri ar trebui să evite mișcările ample, pentru a echilibra tendința vata către mișcarea excesivă.

Practica asanelor este recomandat să fie orientată către regiunea pelvină și colon, principalele zone pentru persoanele vata. Scopul practicii îl reprezintă eliberarea tensiunii din șolduri, zona lombară și articulația sacroiliacă.

Posturile așezate sunt benefice pentru vata dosha, în special cele care aduc putere și nemișcare în zona abdomenului inferior, cum sunt Siddhasana și Vajrasana – acestea susțin împământarea, o stare de calm și controlul apana vayu.

Cum vata tinde să se acumuleze în coloana vertebrală, determinând-o să fie rigidă, persoanele cu această constituție este recomandat să se concentreze către menținerea coloanei vertebrale suple prin răsuciri ale coloanei vertebrale – Matsyendrasana este postura ideală. Posturile executate în picioare, care promovează puterea, stabilitatea și calmul sunt de asemenea benefice pentru vata dosha – cum sunt Vrkasana și Trikonasana.

Ulterior practicii asanelor, se recomandă mențiunea posturii cadavrului (Savasana) o perioadă mai îndelungată, pentru relaxarea profundă a întregului complex minte-corp, a mușchilor și articulațiilor, în profunzime.

Cuvinte cheie pentru practică: calm, încet, împământare, împuternicire, consistent;

Asane recomandate: (șezut) Siddhasana, Vajrasana, Simhasana, Virasana;

Salutul soarelui realizat lent, cu conștientizare;

(în picioare) Vrkasana, Trikonasana, Virabhadrasana, Parighasana;

(inversiuni) Viparitakarani;

Bhujangasana și Salabhasana;

(aplecări înainte) Janu Sirsasana, Paschimottanasana;

Balasana, Kurmasana, Parivrtta Janu Sirsasana, Navasana, Yoga Mudra;

(răsuciri ale coloanei) Bharadvajasana II, Pasasana;

Savasana – cel puțin 20 de minute, la finalul practicii.

Posturi dedicate constituției de tip Pitta

Practicanții cu constituție de tip Pitta sunt de regulă persoane cu înălțime medie, statura și rezistență medii. În general, aceștia posedă o musculatură și flexibilitate bună, având o circulație sangvină bună.

Tendința pitta este de a fi ambițioși peste măsură, iritabili și determinați. Asanele vin să îndulcească aceste trăsături și să îi echilibreze la nivel fizic și emoțional.

Se recomandă ca tipurile pitta să practice asanele care răcoresc, sunt hrănitoare, expansive și relaxante – Sarvangasana și Halasana sunt benefice în acest sens. Răsucirile – Matsyendrasana sunt de asemenea recomandate celor cu pitta predominantă.

Totodată, posturile care eliberează tensiunile din zona mediană a abdomenului, intestinul subțire și ficat – acolo unde pitta se acumulează – sunt ideale pentru acest tip: Dhanurasana, Bhujangasana, Navasana și Matsyasana. Aceste asane permite excesului de pitta să fie eliminat, să coboare din tractul digestiv.

Posturile ce implică aplecări înainte (Paschimottanasana) sunt în general bune pentru pitta, aducând energie în zona mediană a abdomenului și având un efect de răcorire și împământare.

Cuvinte cheie pentru practică: răcorire, relaxare, iertare, delicat, predare;

Asane recomandate: posturile așezate în general, exceptând postura Leului;

Salutul Lunii (Chandra Namaskar);

(posturile executate în picioare, în special cele care deschid șoldurile) Trikonasana, Vrkasana, Ardha Chandrasana;

Prasarita Padottanasana I;

Sarvangasana, Viparitakarani, Navasana, Matsyasana, Bhujangasana, Dhanurasana, Balasana;

Upavistha Konasana, Kurmasana, Paschimottanasana;

Ardha Matsyendrasana II, Maricyasana;

Yoga Mudra, Savasana.

Posturi dedicate constituției de tip Kapha

Practicanții cu o constituție predominant Kapha rețin greutate în mod facil și au de regulă o flexibilitate mai scăzută. De aceea, se recomandă să nu insiste în menținerea posturii Lotus (Padmasana), aceasta fiind agresivă cu încheieturile lor.

Asanele așezate tind să cauzeze acumularea de kapha; pentru a beneficia de aceste posturi, se recomandă practica Pranayama* înainte de a se așeza în postură.

Practica vinyasa este recomandată pentru această tipologie, de asemenea, posturile executate în picioare. Virabhadrasana și variații ale acestei asane sunt recomandate pentru că deschid zona pieptului, unde kapha se acumulează de regulă.

Dhanurasana este una dintre cele mai benefice posturi pentru acest tip, întrucât stimulează capacitatea digestivă (agni), practicanții kapha dosha având de regulă o digestie leneșă și un metabolism lent.

Cuvinte cheie pentru practică: simulare, mișcare, încălzire, ușurătate, energizare, eliberare

Asane recomandate: Simhasana sau posturi așezate executate împreună cu Pranayama;

Salutul soarelui, vinyase;

Virabhadrasana, Utthita Hasta Padangustasana, Urdhva Prasarita Ekapadasana, Ardha Chandrasana;

Adho Mukha Svanasana, Urdhva Mukha Svanasana;

Adho Mukha Vrikasana, Pinca Mayurasana;

Sirsasana, Sarvangasana;

Halasana, Ustrasana, Salabhasana, Jathara Parivartasana, Maricyasana urmată de Savasana (câteva minute).