Dosarele Epstein - căderea "idolilor". Adevărata căutare spirituală

dosarele epstein -spiritualitate new age

„Kabir spune să-ți alegi Guru cu precauție. Alege doar acel maestru pe deplin realizat (God-realized) sau vei suferi mult mai târziu. Un fake nu ți-L poate oferi pe Dumnezeu, pentru că nu Îl are pe Dumnezeu.”

Dezvăluirile recente din dosarele Epstein au șocat și revoltat întreaga lume, îndeosebi adepții practicilor spirituale. Nume cu prestigiu din politică, știință și spiritualitate sunt asociate cu personalitatea degenerată și căzută a lui Jeffrey Epstein.

Actele profund inumane evocă nu doar o tipologie psihologică dereglată, ci vorbesc despre degradarea totală a ființei umane, lucrarea ei vădit demonică, condusă de plăceri carnale, cultul personalității și lipsa deplină de respect pentru demnitatea umană, un atac plănuit asupra sufletului, conștiinței umane.

În 2017, Deepak Chopra, autor prolific de cărți despre spiritualitate, cel care a construit un imperiu de miliarde de dolari promovând învățături spirituale, i-a trimis un e-mail agresorului sexual Jeffrey Epstein, care conținea doar două rânduri: „Dumnezeu este un construct. Fetele drăguțe sunt reale.” Documentele evideanțiază un lung istoric de conversații între cele două personaje, ceea ce exclude pe deplin posibilitatea ca Deepak Chopra să nu fi știut cine este în fapt și cu ce se ocupă Epstein.

Nume cu sonoritate din știință, politică, business, new media, entertainment, psihologie și spiritualitate, precum lingvistul Noam Chomski, Dalai Lama, Dan Ariely, Peter Attia, Richard Dawkins, Woody Allen, Elon Musk și o sumedenie de demnitari și oameni de stiință altminteri "respectabili", apar în dosar cu legături directe – schimburi de email-uri, întâlniri pe insula privată la diverse petreceri – sau indirecte (menționăm aici doar numele lui Dalai Lama pe care Epstein dorea să îl întâlnească, însă ei nu au corespondat și nu sunt dovezi că se cunoșteau).

Ne limităm analiza doar la impactul pe care aceste dezvăluiri îl au asupra căutării spirituale autentice. În mod regretabil, actele reprobabile ale așa-numiților guru și lideri spirituali contemporani aruncă o pată de noroi asupra spiritualității per ansamblu. Un tip de reacție comun este că oamenii devin dezamăgiți, dezgustați și se îndepărtează cu totul de fenomenul spiritual sau se retrag la adăpostul unor credințe dogmatice (respectarea literei legii, și nu a spiritului ei), din teama de a mai urma învățători care se dovedesc adesea a fi profeți falși.

Spiritualitatea New Age versus căile înalt spirituale, autentice

Puțini sunt cei care fac azi distincția, în mod corect, între practicile spirituale de tip New Age și căile înalt spirituale. Este dificil pentru un căutător la început de drum să identifice falsul de autentic. Pentru că adevărul este trunchiat, practicile spirituale autentice sunt degradate, modificate, dar forma este păstrată. Cu bună credință, consideri că practici corect și te poți trezi, după zeci de ani de căutare că ești pe o cale care nu te duce la Adevăr, ci te ține tot în materialitate, prins în duhul acestei lumi – dacă ai norocul să ai această conștientizare în timpul vieții.

Curentul New Age a luat amploare în a doua jumătate a secolului trecut, începând cu anii ’60-’70. Bazându-se în principal pe învățăturile mișcării teozofice de la final de secol XIX și practicile oculte din secolele XVIII-XIX, promotorii New Age au creat un melanj de practici ezoterice, ocultism, vrăjitorie și psihologie. Învățăturile corecte, girate printr-o linie de sfinți perfecți și maeștri (ex. tantra străveche, Yoga autentică) au fost spicuite și amestecate cu conținuturi neveritabile, venite din mințile unor personaje care nu au atins cea mai înaltă realizare spirituală, prinși încă în Maya, în planurile materialității.

Cu toate că practicile au ajuns să fie cunoscute și la îndemâna tuturor doritorilor, ele nu mai reflectă esența învățăturilor și conduc practicanții pe căi greșite: venerarea unor fake guru, accederea la culte îndoielnice, practicarea unor forme de spiritualitate degradate, cu accent pe dezvoltarea trupească și a personalității și deloc pe auto-cunoaștere profundă și spirit, asceză autentică.

Din nefericire, mulți dintre cei care nu cunosc istoria Yoga și istoria fenomenului New Age le confundă și consideră toate practicile yoga practici demonice sau rătăcire. În mod regretabil, cumva pe bună dreptate, dacă ne uităm la istoria recentă atât în România cât și peste hotare – nume celebre de Guru asociați științei Yoga s-au dovedit a fi personaje imorale, ele însele rătăcite.

Citește și: scopul-real-al-practicilor-yoga-de-la-vedanta-la-industria-yoga-prima-parte

Lideri carismatici, guru fake și cultul personalității

Azi cu greu un căutător poate găsi îndrumarea corectă. Cei mai mulți dintre cei care promovează azi practici spirituale nu sunt sfinți și nu au nici cel mai înalt ideal atingerea sfințeniei.

De la Rajneesh (neo-tantra) la Bikram Choudhury (hot yoga) și Deepak Chopra, menționat în dosarele Epstein și la figuri carismatice neaoșe, care au interpretat învățăturile tradițiilor spirituale autentice în acord cu personalitatea lor umană, doritoare de glorie, îmbogățire și satisfacere a celor mai joase plăceri, așa-zișii guru ai secolului XX și XXI au condus o mulțime de adepți spirituali pe căi greșite. Înșelați de un discurs înălțător, promițător eliberator, practicanții au pierdut timpul căutând adevărul acolo unde domnea falsul.

Realizarea spirituală, adevărata trezire (buddha, awaked awareness) nu se produce pe scenă, în aplauzele a milioane de urmăritori și nu cere credință oarbă și venerarea personalității umane a liderului spiritual. Adevăratele căi spirituale nu conduc aspiranții către manifestarea bunurilor lumești, a îmbunătățirii condițiilor din lumea această materială. Maeștrii veritabili nu cer adepților să îi urmeze orbește, într-o lipsă totală de discernământ a practicantului.

Un Guru autentic nu e cel care te mângâie pe creștet în timp ce caută de la tine venerarea deplină și alte favoruri lumești, triviale. Un Maestru, un sfânt provoacă în tine o transformare interioară reală, care te scoate din toate deziluziile, dezamăgirile și îți dărâmă toate atașamentele materiale.

Îți cere să urmezi Învățătura în mod canonic, să urmezi Calea indicată, transmisă printr-o linie de sfinți, de maeștri realizați. A găsi și a recunoaște un astfel de Maestru e un har divin. Nu merge ca azi să îți dorești să afli Adevărul absolut și mâine să fii cu totul dăruit plăcerilor acestei lumi – o astfel de căutare nu îți va dezvălui un Învățător autentic, ci un fake guru, un orb care te conduce orbește către propriile sale interese.

Citește și: satguru-maestrul-spiritual-desavarsit

„Spune-mi, Frate, cum pot renunța la Maya? Chiar dacă am renunțat să mă leg la veșmânt, tot mi l-am înfășurat în jurul meu; Chiar dacă am renunțat să-l mai înfășor, tot mi-am acoperit corpul cu faldurile acestuia. Așa, când renunț la pasiune, văd că furia rămâne; Și când renunț la furie, lăcomia este încă cu mine; Și când lăcomia este învinsă, mândria și slava deșartă rămân; Când mintea este detașată și leapădă Maya, tot se agață de litera legii. Kabir spune: <Ascultă-mă, dragă Sadhu! Adevărata cale este rareori găsită>.” (Kabir)

Asceza autentică și discernământ. Importanța unui Satguru în viață.

O căutare deplină solicită o asceză autentică, o înălțare interioară către Adevăr, puritate, smerenie - către virtuțile pe care le îmbracă sfinții adevărați și toți cei care îi urmează cu discernământ, disciplină și sinceritate.

Din păcate, chiar sincer fiind, poți alege greșit. Pentru a nu fi înșelat de himere e trebuință de viveka, discernământ. Acesta se cultivă prin studiul textelor sacre – mai exact, prin exegeza lor realizată de către un sfânt perfect sau un Maestru veritabil. Nu e suficient să citești Biblia sau Bhagavad Gita și dezvolți discernământul. E necesar ca mintea "să sufere" o transformare reală în direcția primirii revelației – acea metanoia, înnoire a minți despre care se vorbește în creștinism, mintea trează, trezvia.

E nevoie de muncă serioasă pentru a avea discernământ, de asceză, purificarea minții. Cu alte cuvinte, e nevoie de practică, realizată în mod canonic.

Dacă aspirantul nu se curăță de egoism, atașamente și aversiuni, dorințe carnale, invidie, slavă deșartă, ignoranță, poate merge în sute de retrageri, poate sta cu ochii închiși zeci de mii de ore și repeta mantre și poate sări din guru în guru la nesfârșit. Spiritualitatea de tip New Age promovează adesea vindecări rapide, slava deșartă, bunurile lumii, faima. Departe de ceea ce învață sfinții. În lipsa unei îndrumări corecte, nefiind purificați de ignoranță, rătăcim în vălurile Maya și rămânem prinși în planurile materialității viață după viață.

Citește și: importanta-discriminarii-viveka-practica-spirituala

Sfinții vin în lume cu un singur scop – să conducă sufletele înapoi la Creator, să împărtășească Învățătura autentică, să arate Calea către divin. Nu vin să creeze organizații, culte și business-uri, nu vin să vândă "enlightenment" la 499 dolari pachetul. Nu vin pentru cultul personalități, ei cu adevărat au smerita smerenie, cum spunea Părintele cu viață sfântă, Arsenie Papacioc. Ei nu caută ale lor – bogăție, faimă, plăceri, validare exterioară, adorație. Ei sunt canale prin care Duhul Sfânt lucrează spre luminarea minții aspiranților sinceri, ce doresc să revină în sânurile Tatălui.

Iisus, Buddha, Abhinavagupta, Ibn Arabi, Shams Tabriz, Nanak, Kabir și mai recent, Sri Ramakrishna, Sri Yukteswar, Swami Lakshmanjoo, sfinții părinți ai ortodoxiei, sfinții din toate tradițiile spirituale autentice au transmis învățătura și maniera canonică de realizare a Adevărului.

Un mesaj către trezvie și căutare sinceră

Rătăcirile unor „îndrumători” pe calea spiritualității, profeți și meștri falși, nu trebuie să ne îndepărteze de căutarea Adevărului, ci trebuie să ne trezească, să ne scuture de lâncezeală, dolce far niente, fariseism, viclenie, trufie spirituală. Sunt momente care ne pun față în față cu cele josnice din om – și implicit, și din noi. Invitația ar fi să ne cercetăm pentru a vedea dacă avem o căutare sinceră – de ce practicăm ceea ce practicăm, ce dorim de la o practică spirituală, de la un Învățător.

În funcție de ceea ce dorim, asta vom și căuta – și pe cale de consecință, vom și afla, în concordanță cu intenția profundă a ființei noastre. Ne dorim să manifestăm, escapism, tovărășie, să dăm bine, ne dorim validare, îmbogățirea cunoșințelor sau de alt fel? Să nu ne mirăm că nu ajungem să fim călăuziți de sfinți, îndrumători virtuoși, corecți, ci personaje care au un interes mundan.

„Bate și ți se va deschide; caută și vei afla” – e necesar să știi ce cauți pentru a afla și e necesar să știi unde să bați pentru a ți se deschide. Acestea sunt dezvăluite aspirantului prin grația divină, care există în permanență și pretutindeni. Necesară este deschiderea, receptivitatea pentru a o primi – lucru care se realizează printr-o atitudine sinceră și prin efort (sadhana), disciplină și practicarea virtuților în viața de zi cu zi – cele 10 porunci, Yama și Nyiama etc. În momentul în care vei înceta să te minți, să fii nesincer față de tine, nimeni nu te mai poate înșela. Pentru că recunoști adevărul – prin simplul fapt că îl trăiești în viața de zi cu zi, nu este un concept sau o valoare pe care o invoci pentru diverse scopuri.