Yajnarupam vajnadatrim yajnagrahanakarimim /
Moksadam sarvattvebhyaschinnamastam namayaham //
„Îi aduc omagiu lui Chinnamasta, care este sacrificiul, cea care săvârșește sacrificiul și cea care îl primește. Fie ca ea să elibereze toate ființele.”
Chhinnamasta, una dintre cele zece divinități care simbolizează cele Zece Mari Căi de Cunoaștere a lui Dumnezeu (Daśa Mahāvidyā), este venerată atât în tradiția tantrică hindusă, cât și în budismul Vajrayāna. Deși imaginea sa este înfiorătoare, mesajul profund al zeiței este despre eliberare, energie vitală și trezire spirituală, obținute prin puterea sacrificiului, transcendența ego-ului și unificarea contrariilor.
In tradiția hindusă, simbolismul acestei reprezentări înspăimântătoare a zeiței i-a fost revelat poetului și clarvăzătorului Ganapati Muni. Potrivit tradițiilor tantrice, Lumina (prakāśa) și Sunetul (nāda) sunt precursorii creației. Interacțiunea dintre ele, menită să accelereze manifestarea, este cunoscută în forme esoterice drept marea zeiță Chhinnamasta.
În viziunea rishilor vedici, Realitatea Supremă are trei ipostaze fundamentale: sat-cit-ānanda (adevăr, conștiință, beatitudine), care alcătuiesc emisfera superioară parārdha. Când Ființa Supremă s-a extins în creație, aceste trei calități s-au concretizat în cele trei lumi: pământul (pṛthvī), regiunea intermediară (antarikṣa) și paradisul (dyauh). În faza secundară a evoluției cosmice, aparārdha, aceste lumi continuă să existe, dar intră într-un proces treptat de degradare, pe măsură ce universul se apropie de dizolvare (pralaya). Aceste niveluri devin triada inferioară: planul fizic (annam), planul energiei vitale (prāṇa) și mentalul ființei (manas).
Scopul creației este ca Ființa Supremă să se experimenteze pe sine prin diversitate și existențe aparent separate. Interacțiunea intensă dintre Lumină și Sunet produce o forță atât de mare, încât triada inferioară pare a fi "aruncată" din triada superioară. Capul retezat al zeiței Chhinnamasta simbolizează tăierea legăturii directe dintre Sursa originară și creație, dintre Creator și trupul său extins.
La nivelul fenomenelor (antarikṣa), interacțiunea dintre lumină și sunet se manifestă ca fulger și tunet. Din acest motiv, Chhinnamasta este considerată forța lui Virocana (lumina primordială a conștiinței) și Vajra, arma lui Indra. În Ṛig Veda, Indra este protectorul oamenilor, susținătorul războinicilor, distrugătorul demonilor și menținătorul ordinii cosmice. El simbolizează mintea superioară, activă, care domină fenomenele și este arhetipul voinței și autorității.
Chhinnamasta este sakti-ul lui Indra, adică energia sa, care controlează mintea. Astfel, omul devine stăpânul propriilor simțuri. Reprezentarea zeiței stând deasupra unui cuplu în act sexual (Ratri și Manmatha) simbolizează transcenderea dorinței sexuale și a celorlalte impulsuri ale simțurilor (indriyas).
Chhinnamasta este considerată mai terifiantă decât Kali deoarece acționează instantaneu, fără ezitare. Este forța electrică (vidyut-Śakti), energia motorie a creației, care se propagă prin rețelele subtile ale cosmosului. Când ființa umană este creată, această energie pătrunde prin creștetul capului (brahmarandhra), apoi circulă prin nadis-uri pentru a-i susține viața subtilă.
Zeița este concentrată în Ajñā Chakra, dar acțiunea ei se desfășoară în canalul central (suṣhumṇā), flancat de ida și piṇgala. Cele trei jeturi de sânge reprezintă energiile vitale: curentul central din suṣumṇā și cele laterale din ida și piṇgala, reflectate în cele două însoțitoare ale zeiței, Varnini și Dakini. Blocajele energetice sunt astfel eliminate, iar vayus-urile (vânturile subtile) pot circula liber prin canalele energetice (nadis).
Citește și: cele-cinci-vanturi-vayus
Această curgere simbolizează eliberarea de dorințe și iluminarea spirituală. Actul de auto decapitare al zeiței semnifică tăierea legăturii dintre Creator și Creație, un gest de anihilare a minții, cunoscut ca "despicarea capacului minții". Această "despicare" este momentul in care conștiința umană, limitată de percepții senzoriale și raționalitate, este străpunsă de o lumină spirituală superioară.
Când această barieră cade, omul nu mai percepe prin minte, ci prin conștiință, trăind adevărul nu ca idee, ci ca realitate experimentată. Zeița, cu aceeași forță, ajută aspirantul să se elibereze de atașamentele lumești, sfărâmând nodurile ignoranței. Ea nu este doar o energie biologică sau psihică, ci o energie spirituală concentrată, care desface nodurile ignoranței, eliberează energia kundalini și produce iluminarea.
Bija mantra asociată este Hum, eficientă în stăpânirea simțurilor și în anihilarea activității mentale.
În budism, Chhinnamasta este strâns legată de Vajrayoginī, în special sub forma Chinnamunda. În tradiția tibetană, este asociată cu practicile care vizează transcenderea sinelui și atingerea stării de Buddha. Elixirul nemuririi care îi umple corpul simbolizează împrăștierea energiilor și hrănirea universului cu înțelepciune.
Vajrayoginī este centrală în Dakini Yoga, iar dakini-urile reprezintă ființe feminine ale înțelepciunii și compasiunii. Practicanții care urmează aceste ritualuri aspiră să atingă iluminarea prin transformarea energiilor interioare. Vajrayoginī simbolizează înțelepciunea vidului (shūnyatā), subliniind că toate fenomenele sunt lipsite de existență inerentă.
Prin iconografia și practicile sale, Chinnamunda conduce aspirantul spre transcenderea dualității și depășirea ego-ului, facilitând o realizare directă a realității ultime. Este portretizată ca o divinitate puternică și mânioasă, al cărei simbolism sugerează transformarea profundă a ființei în efortul de eliberare.
Tradiția spune că fără îndrumarea unui învățător experimentat nu este indicată Chinnamasta Sadhana (practica spirituală) pentru că orice greșeală făcută, chiar din ignoranță, ar putea atrage mânia acesteia, Chinnamasta fiind cea mai teribilă zeiță din Dashamahavidya, probabil din întreaga tradiție Shakteya.
„Nu există nicio zeitate mai feroce și mai mânioasă decât Chinnamasta. Prin urmare, cei slabi și fricoși nu ar trebui să primească mantra acesteia. În Chinnamasta Sadhana, fie se atinge realizarea (Siddhi), fie moartea. Fără recitarea corectă a versetului sacru (Dhyana Shloka), adorarea zeiței devine periculoasă, ea răspunde cu furie, tăindu-i capul celui ce greșește.” – extras din Vishwasara Tantram, un text tantric esoteric, in care Chinnamasta este descrisă ca o forță teribilă și transformatoare, care cere disciplină absolută, curaj spiritual și respect profund.
In concluzie, Chhinnamasta este o formă de forță energetică subtilă (śakti), dar întruchiparea ei specifică este aceea a unei forțe electrice spirituale (vidyut-śakti): explozivă, transformatoare și eliberatoare. Este o zeitate profundă, a cărei imagine paradoxală ascunde energiile transformatoare ale sacrificiului, iluminării și transcendenței, devenind un simbol puternic pentru cei ce aspiră la eliberarea spirituală, în tradițiile tantrice hinduse și budiste.
Surse: Dasa Mahavidya – Shankaranarayanan, CHINNAMASTÄ The Aweful Buddhist and Hindu Tantric Goddess by ELISABETH ANNE BENARD, termatree.com.
