Pe măsură ce yoga s-a dezvoltat de-a lungul miilor de ani de practică, s-a rafinat și împărțit în patru căi majore, pe care practicanții aleg sau sunt ghidați să le urmeze: Karma Yoga, Bhakti Yoga, Raja Yoga și Jnana Yoga. Cea din urmă este considerată cea mai dificilă cale de urmat, având nevoie de un efort considerabil, intelectual și de voință.
Jnana, în sanscrită, înseamnă cunoaștere sau înțelepciune, iar alegerea acestei căi presupune atingerea înțelepciunii, a cunoașterii adevăratei naturi a realității prin meditație, contemplare și auto-interogare. Jnana yoga poate fi definită drept “realizarea conștiinței absolute” și este o practică intensă a studiului de Sine (Svadhyaya).
“Jnana Yoga sau știința Sinelui nu este un subiect care poate fi înțeles și realizat doar prin intelect, rațiune, discuții și dezbateri. Este cea mai dificilă dintre științe” - Swami Sivananda
Eliberarea de Maya
În Jnana Yoga, mintea este obișnuită să interogheze adevărata ei natură și să transceadă indentificarea cu gândurile sau cu ego-ul. Obiectivul fundamental al Jnana yoga este acela de a obține eliberarea de iluzie, de Maya – percepții și gânduri limitate – și de a atinge unificarea cu sufletul, Sinele superior (Atman) și cu tot cee ace există (Brahman). Această realizare poate fi atinsă prin practicarea intensă a tehnicilor de auto-interogare, contemplare și iluminare conștientă, descrise în cei patru stâlpi ai Cunoașterii.
Citește și: Moksha, scopul suprem al fiecărei ființe umane - prima parte (yogasat.ro)
Cei patru stâlpi ai Cunoașterii
Sadhana chatushtaya reprezintă cele patru etape premergătoare atingerii eliberării prin Jnana yoga. Aceste practice sunt construite una pe cealaltă, prin urmare, este recomandat să fie practicate secvențial, în ordine. Chiar dacă practicantul nu are ca scop principal atingerea eliberării, practicarea celor patru tehnici poate aduce o mai mare capacitate de introspecție și abstractizare a minții, precum și reducerea suferinței și a insatisfacțiilor vieții.
- Viveka – discernământul – este un efort intelectual continuu de a distinge ceea ce este real de lumea iluzorie, de ceea ce este permanent de ce este temporar
- Vairagya – detașarea – este cultivarea non-atașamentului sau a indiferenței față de plăcerile lumești, temporare. “Doar când mintea este complet eliberată de orice atașament, atunci începe Cunoașterea autentică” - Swami Sivananda
Citește și: https://www.yogasat.ro/atasamentul-ce-este-cum-se-manifesta-si-de-ce-e-daunator
- Shatsampat – cele șase virtuți – practice mentale care să stabilizeze mintea și emoțiile și să dezvolte abilitatea de a vedea dincolo de iluziile din Maya.
- Shama – calmul, liniștea interioară – este abilitatea de a ține mintea liniștită prin moderarea răspunsului la stimuli.
- Dama – abținere, control – este întărirea minții în așa fel încât să reziste controlului simțurilor și antrenarea simțurilor de a deveni doar un instrument al minții.
- Uparati – renunțare, retragere – reprezintă abandonarea tuturor activităților care nu sunt congruente cu Dharma personală. Un stil de viață simplu, care nu conține activități care să distragă de la calea spirituală.
- Titiksha – anduranța – înseamnă toleranța situațiilor exterioare care în mod normal ar produce suferință, mai ales în situațiile extreme (succes și eșesc, cald și frig, plăcere și durere)
- Shraddha – credință, încredere – este o stare de încredere, credința absolute în Calea aleasă și în scripuri
- Samadhana – focus, concentrare – capacitatea completă a minții de a ține atenția într-un singur punct
- Mumukshutva – dorința de a învăța – este o dorință intense și pasională de a obține eliberarea de suferință. Pentru a atinge eliberarea, practicantul are nevoie să fie angajat cu totul pe calea sa, cu o asemenea dedicare încât celelalte dorințe să se stingă de la sine.
Mihaela Dragomir mihaeladragomir.ro/
- Yoga Instructor la MediYoga
- Founder la One Yoga Studio
