Tummo este populară azi în Occident pentru senzaționalul practicii – realizată corect, produce căldură interioară, permițând-i practicantului să reziste la temperaturi sub 0 grade, un timp îndelungat. Azi în vest se cunosc mai multe despre metoda de respirație „Wim Hoff”, decât despre practica străveche, Tummo, care stă la baza ei.
Similar multor practici spirituale străvechi (yoga, tantra, asane, meditația) care au fost importate și modificate, căpătând un scop lumesc, și Tummo e practicată azi pentru a genera căldură în corp și a rezista la temperaturi extrem de scăzute. Tummo se practică, în schimb, de maeștri tibetani în vederea realizării naturii Buddha, a transcenderii dualității percepțiilor și ieșirea din samsara.
Practica este una profundă, avansată și se predă discipolilor direct de către un maestru competent, după ce aceștia au demonstrat măiestrie în stadiile de început ale căii. Este cunoscut faptul că Buddha a predat calea eliberării la diferite stadii în funcție de nivelul de practică al discipolilor. Învățătura cea mai avansată poartă numele de Tantrayana sau Vajrayana (Calea Diamantului), cel mai rapid vehicul către iluminare.
Conform Sutrayana, învățătura de nivel general, dorința este cauza suferinței umane și este necesar să fie eliminată, prin diverse practici – reguli comportamentale, meditație, asceză. Din contră, în Tantrayana dorința este folosită spre a atinge însăși eliberarea ultimă, realizarea naturii Buddha. Practicantul avansat folosește energia plăcerii ca o resursă, unind compasiunea (principiul masculin / metoda / upaya) cu înțelepciunea (principiul feminin / prajna).
Tantra în ansamblul ei, atât cea budistă, cât și cea hindusă - ce stă la baza tantrei tibetane nu respinge corpul, ea îl folosește în vederea accederii la planuri mai subtile de conștiință, până la transcenderea lui integrală și realizarea samadhi.
Practica Tummo își are originea în comunitățile tantrice din India medievală, fiind asociată cu zeița sălbatică Chandali, ce denotă erotism și este reprezentată ca purtând o oală cu foc. În practica budistă tibetană, „chandali” nu se referă la zeiță în sine, ci la experiența reală a căldurii yoghine, ce produce o beatitudine intensă. Se consideră că Guru Padmasambhava a adus știința străveche în Tibet, în secolul VIII. El a transmis știința Tummo către Tilopa, care a transmis-o către Naropa, acesta către Marpa și apoi către Milarepa.
În "stadiul de generare", prima etapă din practica Vajrayana, aspirantul transformă percepția impură în percepție pură prin utilizarea vizualizărilor și a imaginilor simbolice în meditație. A doua etapă a practicii Vajrayana, "stadiul de finalizare" constă în cele șase yoga interioare.
Practica focului interior (inner heat) formează baza practicilor tantrice predate de Naropa, în Six Yogas of Naropa. Celelalte cinci sunt: yoga corpului iluzoriu, lumina clară, transferul conștiinței, transferul în alt corp și starea de bardo. În yoga tibetană, practica focului / căldurii interioare este considerată piatra de temelie a căii tantrice.Tummo sau căldura interioară, în tibetană înseamnă “femeie curajoasă” (tum – curaj și mo – principiul feminin, înțelepciunea non-dualității). Curajul este reprezentat de distrugerea tuturor iluziilor și a superstițiilor, iar principiul feminin conduce la accesarea nivelului subtil de conștientizare ce permite realizarea înțelepciunii pline de extaz divin. Scopul principal al practicii Tummo este acela de a eleva căldura interioară pentru a atinge starea de trezie și beatitudine pură.
Yoga focului interior este de obicei predată împreună cu practicile subtile de mișcare corporală (trulkhor). Combinația de vizualizări, respirație și practici corporale subtile constituie practica Tummo. Generarea căldurii prin practica Tummo arde energiile asociate cu tiparele de gândire repetitive și condiționările emoționale care ne țin în samsara (kleshas, samskaras).
Milarepa a reușit cu ajutorul grației gurului său și a practicii Tummo să ardă toată karma și să se elibereze de lanțul reîncarnărilor – este binecunoscut faptul că acesta avea un bagaj karmic enorm, omorâse mai mulți oameni, la insistențele mamei sale. Practica Tummo a fost ținută secret din cauza intensității energiei interne generate, care poate fi folosită pentru a vindeca sau pentru a ucide, în funcție de nivelul de conștiință al celui care o folosește. Este însuși focul cosmic cel care coboară în sistemul de chakre și conduce aspirantul către conștiința cosmică.
"Tummo este o modalitate de cultivare a căldurii sau a focului interior. Căldura generată în timpul practicii Tummo servește la purificarea corpului și a minții și la dobândirea bunăstării fizice, emoționale și spirituale."
Yongey Mingyur Rinpoche
“Respirația vasului”, care își ia denumirea din metoda yoghină hindusă de retenție a respirației (kumbhaka) este tehnica de respirație fundamentală pentru cultivarea Tummo. Prin intermediul inhalării și strângerea laolaltă a curenților vitali, care își au originea în partea inferioară a abdomenului, energia subtilă este reținută în canalul central al corpului.
Sunt trei canale principale prin care circulă energia vitală în corp: canalul central și două canale laterale vizualizate ca având calități solare și lunare: canalul drept este vizualizat ca având culoarea roșie (căldură și metabolism), iar canalul stâng este vizualizat de culoare albastru cristalin (asociat cu transformarea stărilor mentale și a emoțiilor).
În tantra budistă, centrul vieții spirituale sau a energiei Kundalini este considerat plexul solar (Manipura chakra), spre deosebire de tantra hindusă ce consideră Muladhara centrul acestei energii.
Respirația alternantă (Nadi Shodhana pranayama) permite eliminarea energiilor emoționale stagnante și a toxinelor mentale prin vizualizarea unui fum gri (cețos) odată cu expirul. Una dintre instrucțiunile pentru respirația vasului implică stabilizarea vântului subtil și cultivarea vitalității prin vizualizare și retenție internă a respirației. Acest tip de retenție a respirației purifică vânturile din canalele laterale și le ghidează în canalul central, dând naștere „vântului înțelepciunii” (yeshe rlung), sau exprimarea deplină a acestor energii subtile.Atunci când vânturile curg prin canalele laterale, apar experiențe condiționate sau dualiste. În momentul în care acestea se unesc în canalul central, acesta funcționează ca bază pentru înțelepciunea non-conceptuală (de dincolo de minte).
Practicarea celor Șase Yoga ale lui Naropa necesită inițiere. Acestea nu sunt recomandate practicanților la început de drum, ci doar în urma purificării mentale și a nadi-urilor prin tehnici yoghine specifice de yoga corporală, pranayama, vizualizări, sub îndrumarea unui maestru competent.
În Tibet, unicul scop al generării căldurii interioare prin practica Tummo este acela de a realiza natura originală, de Buddha (sunyata sau stare de vacuitate), ceea ce echivalează cu transcenderea ansamblului minte-corp și ieșirea din samsara, ciclul reîncarnărilor și morții.
Citește și: yoga-tibetana-cele-sase-yogas-din-naropa
Surse: The Bliss of Inner Fire – Lama Yeshe, lionsroar.com, The tantric science of Tibetan Lhama Yoga; Copyright imagine meditationmarathon.me.
