„Când devii din ce în ce mai obișnuit cu ascultarea corpului și ascultarea mișcărilor minții, te vei descoperi într-o zi pe tine în această ascultare, în această privire. Nu poți obiectiva această ascultare. Se întâmplă fundamental în absența ta. Este atenție fără tensiune. Ea are loc atunci când atenția este liberă de orice încordare și anticipare, de obținerea unui potențial câștig.”
Jean Klein, maestru spiritual aparținând tradiției Advaita, învăța că orice postură pe care o ia corpul este asana. El evidenția o abordare interioară, bazată pe awareness a practicii posturale. Metoda transmisă de el este cunoscută drept Kashmir Yoga sau Yoga ascultării (The Yoga of Listening).
Kashmir Yoga nu are nimic de-a face cu Yoga posturală așa cum e ea cunoscută azi. Și pentru Klein, mare parte din ceea ce se practică în Europa și SUA este gimnastică, gesticulație, fără legătură cu integrarea corporală, profundă a practicii Yoga.
Yoga pe care a transmis-o el presupune o abordare a corpului bazată pe învățătura din Kashmir, o trezire a energiilor subtile care circulă în corp, folosite pentru a spiritualiza corpul, pentru a-l face sattvic. Învățătura este în esență, tantrică, șivaită. Numeroase observații făcute de Klein cu privire la practica posturală și meditație sunt inspirate din Vijnana Bhairava sau Yoga străveche.
Practica asanelor stă pe un fundament puternic – monismul non-dual, recunoașterea Adevărului unic, în permanență prezent. Corpul natural (eliberat de condiționări) este privit ca o expresie, o prelungire a acestui Adevăr. Pentru Klein, principalul țel al practicării asanelor este purificarea psihosomatică și introspecția interioară, care dau naștere insight-ului spiritual. El considera că un corp condiționat (tamasic) cu greu poate pătrunde în inima realității ultime; astfel un corp sattvic, pur este esențial pentru eliberare.
Interesul lui Jean pentru minte și corp provine din studiile sale medicale timpurii și cele cu privire la muzică. Violonist talentat, el a combinat cunoștințele practice despre muzică cu informațiile despre efectele tensiunii musculare și mentale asupra performanței. Ulterior, el a dezvoltat relația psihosomatică prin adăugarea cunoștințelor despre yoga energetică pe linia din Kashmir la studiile de yoga tradițională pe care le-a urmat în India sub îndrumarea lui Krishnamacharya.
Spre deosebire de modul în care este practicată Hatha Yoga modernă, practica posturală din perspectiva lui Klein se bazează pe senzațiile interioare și starea de awareness, cu intenția de purificare a corpului și de a-l face mai receptiv la grația divină. Klein învăța practicarea asanelor cu ochii închiși, pentru interiorizare profundă, atenția pe ce și cum se simte, fundamental, pentru a trece dincolo de gândirea despre corp, experimentarea simțirii lui directe și eliberarea de contracțiile provenite din menținerea sentimentului de eu.
În Kashmir Yoga, accentul este pus pe corpul energetic, nu pe cel fizic, în vederea decondiționării tuturor simțurilor și obținerea unei stări de expansiune, prin relaxare profundă, lipsa efortului și spontaneitate în mișcare. Yoga posturală este folosită pentru a explora relația minte-corp, pentru o experimentare directă a corpului energetic și conștientizare că nu suntem nici corpul, nici mintea.
Ansamblul minte-corp a fost condiționat de conceptul de Eu, iar prin explorarea corpului din perspectiva unei stări de awareness lipsită de alegere (choiceless awareness), i se oferă ocazia de a fi integrat în starea sa originală. Înțelegerea ce ia naștere în urma practicii Yoga determină în mod firesc renunțarea la contracția din structurile psihosomatice ale corpului. Vezi mai clar ceea ce nu ești - tensiunile, reacțiile automate. Odată ce falsul este văzut ca fals, ceea ce rămâne este ființa noastră atemporală.
În Cartea ascultării, Jean Klein explică maniera în care poți asculta corpul folosind simțul atingerii. Confruntarea cu realitatea corpului presupune a putea privi corpul complet obiectiv, așa cum ai privi un copac, fără referințe psihologice. Cunoaștem corpul în mare parte prin senzație, prin sentimentul tactil. Nu cunoaștem cu adevărat corpul real, însă.
„Corpul este memoria. Nu este corpul cel care se trezește dimineața, ci amintirea. Corpul reprezintă trecutul. Este un pattern cristalizat de reacții, rezistențe, frici ș.a.m.d. Sunt sute de situații în viața de zi cu zi care, prin repetiție ne aduc într-o stare de contracție cronică. Această contracție paralizează energia profundă a corpului, senzația tactilă, care este un drept din naștere al nostru.”
Nu ne putem elibera de corp decât atunci când îl cunoaștem și nu îl putem cunoaște atunci când îl abuzăm – prin hrană necorespunzătoare, vicii (droguri, incluzând psihedelice, alcool) și presiunea la care îl supunem de a se încadra în anumite standarde promovate cultural (o anumită greutate, o anumită condiție fizică etc.). Practica asanelor stimulează mecanismele de apărare, refuzurile și amânările noastre. Cu timpul, posturile sunt revelate ca arhetipuri ale conștiinței. Practica cu simplitate, eliberată de imaginea celui care practică, conduce la dizolvarea limitărilor și experimentarea păcii profunde.
Țelul practicii nu este perfecțiunea în postură, ci deschiderea, cu umilință și curiozitate la ceea ce este deja aici, perfecțiunea existentă, naturalețea corpului. Nu faceți o disciplină din asta, îndeamnă Klein, pentru că în disciplină există anticipare - un obiectiv, ceea ce anihilează explorarea pură, deschiderea reală față de ceea ce este.
Kashmir Yoga nu încurajează o rutină a practicii, care poartă amprenta eficienței și performanței, denaturând caracterul pur, simplu și spontan al experimentării corpului real. Marele maestru șivait, Abhinavagupta, a atras atenția cu privire la controlul forțat al minții și al simțurilor: „Învățătorul meu venerat a recomandat de numeroase ori – funcțiile emoțional ale simțurilor și organelor se calmează de la sine, printr-o indiferență spontană (atunci când Sinele este cunoscut). Pe de altă parte, acestea devin susceptibile la reacții adverse atunci când sunt în mod forțat controlate.”
Klein încuraja aspiranții să aștepte până sunt invitați de energia corpului în sine – o stare ce apare spontan, aflată dincolo de memorie, de condiționare, singura stare care nu presupune violență asupra corpului. El îndemna să devenim din ce mai aware de momentele de liniște, atemporale, în care gândirea lipsește (seara înainte de a adormi, dimineața când te trezești). În linie cu practicile șivaite, el instruia să ne familiarizăm cu spațiile dintre două gânduri sau două acțiuni - goluri care nu sunt o absență a gândului, ci sunt însăși prezența.
Scopul asanelor este acela de a ne face conștienți de acest spațiu dintre „eu” și obiect, aflat încă în dualitate, însă vine un moment în care spațiul este simțit ca fiind natura noastră reală, rămânem în el, iar obiectul, senzația, apare în el.
Corpul real, cel organic, eliberat de orice condiționare și tensiune este realmente templul Divinității. Celulele au o memorie organică străveche a stării lor perfecte. Odată ce am simțit, prin practica asanelor, corpul eliberat de condiționare, Klein îndeamnă menținerea acestei stări, prin awareness, pentru a nu cădea în vechile tipare.
„Când trăim clipă de clipă în senzație, fără gânduri, de fiecare dată când stăm în asana, ea este proaspătă, se simte ca și cum am executa-o pentru prima dată. Nu trăim în amintire, în repetiție, ci în atemporal.”
Citește și: importanta-asana-posturii-yoga-descrisa-de-mari-maestri
Surse: The Book of Listening – Jean Klein; Yoga in the Kashmir Tradition: the art of listening – Billy Doyle; stillnesspeaks.com; The Yoga of Kashmir Shaivism - Swami Shankarananda; Yoga Journal.
