„Veda este cea mai veche evanghelie pe care o avem despre nemurirea omului, iar aceste strofe antice ascund disciplina fundamentală a vizionarilor ei inspirați.”
Vedele reprezintă cele mai vechi scripturi ale hinduismului, venerate drept fundamentul gândirii filosofice și spirituale în tradiția hindusă. Revelate de Divinitate către Ṛṣi acum mii de ani (10.000 – 3.000 – 1.500 î.Hr.), ele au modelat nu doar cultura indiană, ci și cea greacă antică, ce reprezintă fundația pentru întreaga cultură europeană.
Deși sunt prețuite prin prisma vechimii lor, Vedele sunt azi tratate cu precădere superficial și sunt privite drept o învățătură perimată, axată pe ritual exterior, incapabilă de a conduce aspirantul de una singură la Cunoașterea supremă. Karmakanda sau cărțile axate pe lucrări (ritual) sunt puse în opoziție cu Jnanakanda, cărțile axate pe cunoaștere care sunt văzute drept superioare.
Upanișadele - scripturile mai recente ce esențializează învățătura vedică sunt opere filosofice de înaltă statură intelectuală și au fost venerate ca o etapă superioară în cunoaștere, ce se distanțează de ritualul vedic. Unul dintre înțelesurile Vedanta este sfârșitul Vedelor sau textele sacre ce au fost scrise după Vede.
„Veda pentru preoți, Vedanta pentru înțelepți”
Nimic mai fals, consideră Sri Aurobindo. Este regretabilă maniera în care au fost privite Vedele timp de secole. Ca majoritatea indienilor educați, va mărturisi, și el a acceptat pasiv, fără examinare, înainte de a citi el însuși Vedele, concluziile erudiției europene, atât în ceea ce privește sensul religios, cât și istoric și etnic al imnurilor antice. În consecință, a considerat Upanișadele drept cea mai veche sursă de gândire hindusă, adevăratele Vede, prima Carte a Cunoașterii.
Dimpotrivă, după ce a realizat o exegeză profundă a înțelesului Vedelor și a cunoscut prin experiență spirituală vie natura învățăturii lor, Aurobindo arată cum aceste scrieri sacre, cu un profund caracter inițiatic sunt nu doar actuale căutătorului modern, ci reprezintă o adevărată hartă a evoluției Conștiinței spre planurile superioare ale creației, o învățătură perenă ascunsă în Inima spirituală a ființei umane.
Asemenea misterelor eleusine din Grecia Antică, unde poporul neinițiat avea parte doar de ritualul exterior, iar un număr mic de aspiranți avea acces la adevăratele practici inițiatice, pur interioare – Cunoașterea pe care o oferă imnurile sfinte ale Vedelor este pentru inițiat însăși cunoașterea supremă, cea care eliberează.
Sub aparenta formă a unor compoziții poetice ce denotă ritualuri exterioare orientate materialist către acumularea abundenței și invocarea puterilor unei pluralități de zeități, mantrele vedice au o origine profundă în Conștiința Supremă, unică și se dezvăluie pe deplin celui care vede cu ochiul interior și aude cu urechea internă. Simbolurile sacrificiului exterior sunt oferite sub forma Misteriilor și au înțeles interior, reprezintă o chemare a zeilor în ființa umană, o comuniune. Țelul Vedelor este de a manifesta viața divină pe pământ.
Anterior viziunii revelate de Aurobindo, Vedele erau interpretate incomplet și superficial, reducționist – ne era prezentată o imagine a unor închinători primitivi care se roagă zeilor prietenoși, dar cu un temperament îndoielnic, zei ai focului, ploii, vântului, zorilor, nopții, pământului și cerului, pentru bogăție, hrană, boi, cai, aur, moartea dușmanilor, victoria în luptă, prada celor cuceriți. Cum pot fi astfel de imnuri o pregătire indispensabilă pentru Brahmavidya - cunoașterea lui Brahman, se va întreba Aurobindo?
“Vedele au iluminat, cu o lumină clară și precisă propriile experiențe psihologice pentru care anterior nu găsisem nicio explicație cuprinzătoare fie în psihologia europeană sau în învățăturile Yoga sau Vedanta...” (Sri Aurobindo)
Rig Veda, Mandala 1, Sukta 1 (Devangari)
Rig Veda – atingerea desăvârșirii în corpul uman
Rig Veda Samhita este cea mai veche dintre cele patru Vede, aranjată în zece cărți (numite Mandalas) și conține 1028 de imnuri care venerează numeroase zeități: Indra, Agni, Vishnu, Rudra, Varuna. Numărul total de Rshis care au revelat imnurile sacre este de 400, dintre care peste 30 sunt femei. Numele celor mai renumiți Rshis sunt: Grtsamada, Vishvamitra, Vamadeva, Atri, Bharadvaja și Vasishtha.
Sri Aurobindo consideră că toți înțelepții (Rshis) sunt vizionari ai aceluiași unic Adevăr, iar în funcție de personalitate, unii folosesc un simbolism mai bogat și subtil, iar alții redau experiența spirituală într-o manieră directă, mai puțin poetică. Rshi nu era compozitorul individual al imnului, ci „văzătorul” unui adevăr etern și unei cunoașteri impersonale. Limbajul Vedelor este „Sruti”, un ritm nu compus de intelect, ci auzit, un Cuvânt divin care a venit vibrând din Infinit către audiția interioară a yoghinului care anterior s-a pregătit pentru cunoaștere.
Imnurile vedice reprezintă o invocație către puterile cosmice reprezentate de zeități masculine ca Agni, Indra, Soma, Surya și zeițe precum Aditi, Saraswati. Toate aceste zeități sunt aspecte ale unei unice Divinități și acționează în armonie, fiecare zeitate având o anumită funcție și o personalitate ce evocă diverse puteri prin care materializează funcția respectivă. Înțelepții invocă manifestarea puterilor psihologice asociate acelei zeități în ei înșiși.
Secretul Vedelor îl reprezintă atingerea perfecțiunii, a realizării, nemuririi încă din timpul vieții - divinizarea vieții umane. Fiecare sūkta (imn sacru) din Rig Veda conține o putere particulară care devine în cele din urmă accesibilă aspirantului care o cântă în mod repetat cunoscându-i înțelesul.
„Această abordare a vechilor Rshis, care comprimau cât mai mult sens posibil într-un singur cuvânt, arată că abordarea lor față de vorbire este distinct diferită de convențiile vorbirii moderne.” (Sri Aurobindo)
Omul trăiește în cosmosul fizic ca subiect al morţii și al falsității unei existențe trecătoare, efemere. Pentru a se ridica asupra morții, pentru a deveni unul dintre cei nemuritori, este necesar să se întoarcă de la falsitate la Adevăr (Asato mā sadgamaya – „condu-mă de la fals la Adevăr”), trebuie să se întoarcă la Lumină, să se lupte și să învingă puterile Întunericului.
Acest lucru îl realizează prin comuniunea cu Puterile divine și ajutoarele acesteia. Maniera de a invoca acest ajutor era secretul misticilor vedici. Cea mai mare putere a învățăturii vedice, care a făcut-o să fie sursa pentru filosofiile, religiile și sistemele de Yoga hinduse ulterioare stă în aplicarea acesteia la viața interioară a omului.
Aurobindo consideră că fiecare lucrare umană are trei componente, și anume cunoașterea psiho-mentală (jnana), forța sau voința (iccha) și încântarea (Soma). Puterile cosmice asociate cu aceste aspecte sunt Indra, Agni și Soma. Agni este cel mai universal dintre toate zeitățile vedice și este asociat cu puterea voinței. Indra este asociată tărâmului cunoașterii psiho-mentale, iar Soma reprezintă încântarea existențială care se manifestă atunci când realizăm orice lucrare în manieră conștientă (awareness). Prin vibrarea imnurilor în manieră corectă, așa cum au fost ele emanate de Rshis din antichitate și transmise discipolilor pe cale orală, aceste puteri (voința, cunoașterea, încântarea) se dezvoltă în corpul subtil.
(Agni, Indra, Surya)
Cu toate că îi este asociat un politeism religios primitiv, Veda este pur monistă – ea afirmă o unică Existență (ekam sat, 1.164.46), supra cosmică, deasupra individului și universului. Există un singur Dumnezeu care ne prezintă forme, nume, puteri și personalități multiple ale Divinității Sale:
„Ei îl numesc Indra, Mitra, Varuna, Agni,
iar el este Garuda cu aripi cerești.
Înțelepții dau multe denumiri la ceea ce este Unu,
îl numesc Agni, Yama, Matarisvan (Agni)” (Rigveda, 1.164.46)
Cheia înțelegerii secretelor din Veda o reprezintă Conștiința, pentru Aurobindo. Ultima mantra din Mandala 4 asemănă viața ființelor cu un sandviș, aflată la mijloc între două oceane infinite – cel al subconștientului (apraketam) de dedesubt și cel al supraconștientului (supraketam) de deasupra.
Oceanul subconștient are înregistrate toate întâmplările din univers de la începuturile creației și până în prezent: (10.129.3) La început, Întunericul ascuns de întunecime era tot ce exista. Între cele două oceane se află cele trei lumi conectate cu viața umană, și anume lumea materiei (anna), lumea energiilor vieții (prana) și lumea minții (manas).
În decursul a numeroase existențe, Sufletul se dezvoltă și se ridică deasupra influențelor celor trei lumi – a materiei, a pranei și a manas-ului. Destinația finală este satyam, rtam, brhat („the Truth, the Right, the Vast”, Atharva Veda) a patra lume, cunoscută ca turiyam. Deși mare parte din lucrare este realizată de Divinitate, Veda oferă o importanță mare efortului personal.
Această viață materială și conștiința noastră limitată la lumea fizică sunt departe de a fi singura experiență permisă omului. Ascensiunea umană este posibilă deoarece fiecare ființă deține cu adevărat în sine tot ceea ce viziunea sa exterioară percepe ca și cum ar fi externă ei. Avem facultăți subiective ascunse în noi care corespund tuturor nivelurilor și straturilor sistemului cosmic obiectiv.
Ne este permis și suntem chemați să ne trezim la adâncimi mai profunde și înălțimi elevate în interiorul nostru. Fiecare ascensiune este o nouă naștere a sufletului, iar Veda numește lumile „nașteri”, precum și locuințe. Pe măsură ce spiritul evoluează, lumi noi se deschid vieții și viziunii sale și devin câmpul experienței sale și casa spiritului său.
Vedele sunt învățătura spirituală inspirată, intuitivă prin care părinții din vechime au fondat o civilizație măreață și profundă în India. Zeii invocați sunt copii ai Luminii, fiii lui Aditi, ai Infinitului și sunt descriși ca aducând lumină omului, crescându-l, revărsând asupra lui plinătatea apelor, abundența cerurilor, sporind Adevărul în el, construind lumile divine, conducând omul împotriva tuturor atacurilor către marele scop - fericirea integrală, beatitudinea perfectă.
Aflăm în Vede despre disciplina unei creșteri interioare a omului, de la fizic la mental către existența pur spirituală. Aflăm despre biruirea morții, secretul nemuririi, percepția divinității spiritului uman. Înțelepții vedici au construit o psihologie profundă și o disciplină mentală care au condus către o înaltă spiritualitate ce conține nucleul cunoașterii Yoga de mai târziu. Sri Aurobindo ne dezvăluie secretele acestei viziuni înălțătoare, dând un imbold sufletului de a se înălța pe culmi nebănuite ale cunoașterii de sine, transformând existența umană limitată într-o existență divină, plenară, a beatitudinii veșnice.
"Sufletul omului este o lume plină de ființe, un regat în care armatele se ciocnesc pentru a ajuta sau a împiedica o cucerire supremă, o casă unde zeii sunt oaspeții noștri și pe care demonii se străduiesc să o posede (...).
Astfel înțeleasă, Rig Veda încetează să mai fie un imn obscur, confuz și barbar; devine Cântecul cu aspirații înalte al Umanității; incantațiile sale sunt episoade ale epopeii lirice a sufletului în ascensiunea sa nemuritoare."
Surse: The Secrets Of Veda – Sri Aurobindo; Rig Veda – R.L. Kashyap. incarnateword.in, pragyata.com.
-
Agni este puterea cu șapte limbi a Voinței, o Forță a lui Dumnezeu. Această voință conștientă și puternică este oaspetele nemuritor în mortalitatea noastră, un preot pur și un lucrător divin, mediatorul dintre pământ și cer.
-
Indra este puterea Existenței pure auto-manifestată ca Mintea Divină. El ucide întunericul și dezbinarea cu fulgerele sale, revarsă apele cerești dătătoare de viață.
-
Surya, Soarele este stăpânul Adevărului suprem. El este creatorul sau manifestatorul tuturor lucrurilor - căci creația este o emanație, o exprimare prin Adevăr și Voință.
-
Soma este zeitatea reprezentativă a beatitudinii. Vinul extazului său este ascuns în creșterile pământului, în apele existenței; chiar și aici, în ființa noastră fizică, se află sucurile sale imortalizante și acestea trebuie extrase și oferite tuturor zeilor; căci în această putere acestea vor crește și vor învinge.
