Numeroase tratate Yoga listează principalele impedimente ce stau în calea realizării de sine. „Hatha Yoga Pradipika”, de pildă, definește principalele șase obstacole în practica Yoga astfel: mâncatul excesiv, efortul, vorbăria excesivă, atașamentul față de norme stricte, compania nepotrivită și nestatornicia. „Tantraraja Tantra” învață că cele șase impedimente sunt: kama (pofta), krodha (mânia), lobha (lăcomia), moha (infatuarea), abhimana (mândria) și mada (aroganța).
Cele mai comune “greșeli” în practica Yoga sunt în fapt oportunități care ghidează aspirantul yoghin în a se auto-evalua în raport cu scopul final al practicii – eliberarea de toate condiționările mentale și realizarea naturii sale fundamentale.
1. Abordarea practicii asanelor cu un „mindset” de performanță
Yoga posturală nu este sport. Hatha Yoga nu este aerobic sau pilates, deși este practicată ca atare în multe studiouri din lume. Asana nu înseamnă performanță, ci postură menținută confortabil (sthirasukham āsanam) ce susține meditația asupra Infinitului.
Din cauza pattern-urilor de gândire neexaminate, funcționăm pe pilot automat. Criteriile pe care le aplicăm domeniilor de activitate din viața noastră le aducem și în practica Yoga – performanța, eficiența, utilitatea, rezultatul sau recompensa imediată.
Dimpotrivă, practica Yoga autentică permite examinarea pattern-urilor de gândire, a condiționărilor și eliberarea progresivă de ele. Scopul Yoga nu este lupta cu gândurile, cu natura „inferioară” sau dobândirea a ceva ce nu suntem, a unei noi măști care să se adauge personalității noastre.
Competitivitatea și performanța apreciate în sport sau domeniile lucrative nu au niciun sens în Yoga. Sunt chiar impedimente în recunoașterea naturii noastre fundamentale. Yoga nu este despre a dobândi ceva, ci despre a da la o parte ceea ce nu este esențial, despre a aduce la lumină a ceea ce este esențial în ființa noastră.
Sutra 2.47 reflectă acest principiu - Prayatna-shaīthilya-ananta-samāpattibhyām. Perfecțiunea în asana este realizată prin relaxarea efortului și absorbția totală în contemplarea Infinitului. Yoga nu presupune încordare, ci un anumit tip de efort relaxat, o stare de destindere care coexistă cu vigilența și atenția deplină asupra obiectului contemplat.
2. Lipsa atenției în postură
Încordarea de a menține o postură "perfectă" ne face mai atenți la formă decât la fond. În timpul asanei, practicantul este ghidat să mențină atenția pe respirație și ulterior, pe aspectele subtile ale corpului energetic și dincolo de acesta, pe starea de awareness.
Respirația profundă și starea de conștientizare sunt esențiale pentru execuția asanelor. În lipsa acestora, posturile reprezintă doar niște exerciții fizice - cu efect indiscutabil asupra sănătății corpului, așa cum oferă orice tip de sport - dar fără niciun efect în privința auto-cunoașterii profunde.
Dacă mintea este la zeci de kilometri depărtare, iar corpul execută asana perfect, nu se poate vorbi despre Yoga. Esența asanei este a fi stabilit într-o stare de conștiență extinsă, într-un sentiment de infinitudine. Asana interioară reprezintă absorbția completă în natura noastră fundamentală, dincolo de mișcările minții și ale respirației.
3. Pendularea între extreme - critica excesivă sau delăsarea
A face prea mult sau a face prea puțin sunt două fațete ale aceleiași monede. În goana după a face, uităm să fim, să simțim. Este esențial să ne reamintim că Yoga presupune armonizarea ființei noastre cu armonia cosmică. Hatha Yoga, dezvoltată din sistemul tantric, privește corpul ca pe un microcosmos ce reflectă macrocosmul.
Practica Yoga pune în acțiune în propriul corp forțele mărețe care se manifestă în univers, ne aliniază la planurile subtile de conștiință unde vibrația cosmică pulsează neîncetat și ne aduce în echilibru cu vibrația primordială. Atât încrâncenarea cât și somnolența sunt impedimente în a ne acorda la această vibrație subtilă permanentă.
Pendularea între rajas (activitate excesivă) și tamas (inactivitate) este cauzatoare de dizarmonie în ființa noastră. Observând tendințele care se manifestă natural în noi, prin prisma amprentărilor karmice, ne putem elibera de ele cu grație. Nici încrâncenat, nici prea destins, aflăm echilibrul între cele două extreme și ne situăm deasupra lor, în conștiința care emană ambele calități.
„Yoghinii sunt mai puternici decât un diamant și mai delicați decât o petală de lotus.” (Swami Krishnananda)
“Mintea începătorului”
A "vâna" erori în practica proprie este doar un alt mod de a crea tensiune în corp și agitație mentală. Dimpotrivă, înțelegând profund scopul nobil al practicii Yoga, aspirantul yoghin se eliberează de impedimente.
Yoga practicată sub îndrumare corectă, cu o atitudine potrivită conduce aspirantul la auto-cunoaștere profundă. Aspectele care produc dizarmonie sunt observate detașat, iar discipolul învață să se “auto-corecteze” fără să producă tensiuni inutile în mentalul său prin critică, vinovăție sau frustrare.
Este de ajutor o atitudine mentală relaxată, deschisă, curioasă și umilă față de practică. Asemenea unui copil care se joacă și este în același timp destins și bucuros, dar și foarte atent și serios la jocul său.
Alături de „mintea începătorului” – a privi cu noutate practica zilnică, într-o atitudine de uimire și perpetuă descoperire de sine, adoptarea santosha aduce echilibru în ființa noastră. Conform „Yoga Vāsiṣtha”, mulțumirea este unul dintre cei patru soldați care păzesc porțile către eliberare – celelalți trei sunt răbdarea, introspecția și a ține compania înțelepților.
Dacă avem un îndrumător care ne oferă cunoașterea ce conduce la realizarea celui mai nobil ideal uman, nu sunt oare acestea suficiente motive pentru a fi recunoscători și a trăi practica într-un sentiment de mulțumire, umilință și măreție în același timp?
„Yoga este această mică particulă de apă care se trezește la conștiință: <Oh, eu sunt întregul ocean>. Nu este dobândirea de noi cunoștințe sau realizarea unei noi descoperiri; a uitat că ea însăși este oceanul. Este un lucru atât de minunat, dar arată ca o picătură mică din cauza auto-afirmării egoului.” (Swami Krishnananda)
Surse: Yoga Sutra – Patanjali; swami-krishnananda.org.
