Scripturile și înțelepții realizați ne oferă viziunea unității Creației. Aceștia ne arată că nu există separație; toate sunt Una. Ce ne împiedică să experiem acest Adevăr și să permanentizăm trăirea unității în toate aspectele vieții, neîntrerupt? Scripturile ne spun că Māyā este cauza. Ea ocultează, asemenea unui văl, viziunea adevărului absolut, unic și de neclintit și menține conștiința în planurile inferioare.
Māyā (माया) este un concept fundamental pentru filosofia orientală, fiind prezent în hinduism, budism și sikhism. Apare menționată încă din Rig Veda (Māyābheda Sūkta) unde e descrisă ca puterea deziluziei utilizată de Asuras (ființe demonice, dar în alte locuri aceleași Asuras sunt echivalate cu Devas – ființe luminoase, zeități benefice care folosesc această putere).
Doctrina Māyā a fost elaborată cu precădere de către vedantici, începând cu Gaudapada și Shankaracharya, fiind înțeleasă ca puterea iluzoriului ce ocultează cunoașterea Sinelui, ca forța ce face ca lumea materială să pară reală și ne distrage atenția de la realizarea adevăratei naturi spirituale.
Māyā cunoaște numeroase semnificații, chiar paradoxale, de la iluzie, aparență, la putere a misterului sau a magiei și forța creativă transformatoare. Māyā semnifică ceea ce nu există, mister, magie, ocultare, dar și reprezentarea Mamei Universale, a zeiței Lakshmi sau Durga (mā - mamă) sau înțelepciunea care oferă putere (Ahura Mazda).
Alte interpretări se leagă de rădăcina man (a gândi) pentru a evidenția rolul pe care îl are imaginația în crearea lumii. În limbaj vedic, Māyā reprezintă puterea uimitoare, magică și misterioasă de a transforma o idee, un gând în realitate fizică. Analizând creația, vedem că tot ceea ce percepem ca fiind creat de om, a existat mai întâi ca idee în mintea cuiva. Întreaga creație este Māyā. Totalitatea fenomenelor este creația Māyā.
Pentru a indica ceea ce este Real, înțelepții disting între ceea ce este permanent și ceea ce este trecător. Tot ceea ce se manifestă (creația Māyā) este impermanent; putem observa că o percepție asupra unui lucru / fenomen / stări apare, se menține o perioadă și apoi dispare. Astfel, ceea ce apare nu există, nu are realitate, în sensul de permanență. Vedanticii și budiștii sunt mai vehemenți – pentru vedantici Māyā este iluzia: Brahma Satyam, Jagat Mithya (Doar Brahman există, lumea este iluzorie), iar pentru budiști lumea, incluzând mintea și sufletul individual nu există.
În filosofia hindusă, cauza suferinței o reprezintă ignoranța – a lua drept real ceea ce nu are realitate. Cu alte cuvinte, omul obișnuit consideră a fi permanent ceea ce este iluzoriu. Lumea în care trăim ne oferă o aparentă stabilitate, când în realitate nu este așa. E o iluzie să credem că această lume este aceeași întotdeauna sau că oamenii cu care interacționăm sunt aceiași tot timpul. Prin urmare, lumea este Māyā, iluzorie, nu pentru că nu există în sens fizic, ci pentru că este instabilă, mereu în schimbare, impermanentă.
Śvetāśvatara Upaniṣad afirmă: „Trebuie să recunoaștem puterea iluzorie (Māyā) ca fiind materia primordială (Prakriti), iar pe iluzionist, ca pe marele Domn (Isvara, Ființa Supremă). Această întreagă lume e pătrunsă de părți ale sale.”
Māyā în filosofia Samkhya – interacțiunea dintre Prakriti și Purusha
Māyā este identificată aici cu Prakriti, materia sau natura primordială din care toate fenomenele lumii sunt compuse (incluzând Manas, Ahamkara și Buddhi). În filosofia Samkhya, considerată de înțelepți a fi cel mai vechi sistem filosofic hindus, ce a exercitat o mare influență asupra filosofiei Yoga și Vedanta, există două principii fundamentale, distincte: Purusha (conștiința martor sau sufletul individual) și Prakriti (materia, natura tuturor lucrurilor manifestate). Întreaga creație este rezultatul interacțiunii dintre cele două principii – Suflet și Natură. Samkhya Karika nu folosește termenul de Māyā, însă unele texte și comentarii asociază Māyā cu Prakriti.
Filosofia Samkhya, a cărei denumire semnifică o enumerare, întrucât enumeră principiile realității, mijloacele de cunoaștere și modalitatea de a obține moksha, postulează 25 de tattvas: 23 de elemente sau cărămizi ale realității reprezintă ceea ce este manifestat (Prakriti), 1 tattva reprezintă ceea ce este nemanifestat (Mula Prakriti), iar a 25-a tattva o reprezintă Purusha, cunoscătorul.
Înțeleptul Kapila, fondatorul filosofiei dualiste Samkhya, a cercetat care este natura relației dintre cel care cunoaște și obiectul cunoașterii – cele două fațete care constituie orice experiență. Experiența se naște atunci când subiectul cunoscător vine în contact cu obiectul de cunoscut. Dar Natura (Prakriti) așa cum este cunoscută este foarte diferită de Natura în simplitatea sa curată (Mula Prakriti). Când Purusha o cunoaște, ea a suferit multe modificări și a căpătat o formă definită (prin interacțiunea celor 3 gunas-uri).
Natura se află inițial într-o stare embrionară (Mula Prakriti sau Agentul Primordial nemanifestat), când toți constituenții săi (gunas-urile: sattva – forța ce oferă stabilitatea, rajas – forța de atracție și tamas – forța de respingere) sunt în echilibru și când puternica inimă a creației doarme. Apoi începe treptat să ia formă, materia cosmică își pierde omogenitatea pe măsură ce se concretizează, iar lumea înflorește în jurul nostru în toată frumusețea și varietatea. Non-manifestul se transformă astfel în manifest, Prakriti.
Odată ce Inteligența (Mahat – Buddhi tattva) intervine, se creează un dezechilibru între gunas-uri. Robia cuprinde Sufletul atunci când intră în contact cu non-sufletul, apoi acesta devine supus experienței. Ignoranța (avidya) implică identificarea Purusha cu unul sau mai multe dintre cele 23 de elemente care au evoluat din Mula Prakriti (mintea, ego, intelect, corp ec). Samkhya Karika învață că eliberarea poate fi atinsă prin cunoașterea celor 25 de tattvas, prin discriminarea între Purusha și Prakriti.
Este realizată comparația cu o dansatoare care, după ce și-a terminat reprezentația pentru public, se retrage în culise, pentru a nu fi văzută. Similar, Prakriti, după ce s-a „arătat” lui Purusha, se retrage, deoarece nu mai există niciun motiv ca Purusha să o „vadă”. În esență, Purusha, ca observator, a urmărit Prakriti în timp ce i-a oferit atât experiență (bhoga), cât și eliberare (moksha), prin funcționarea celor 23 de tattvas. Odată ce are loc eliberarea - realizarea faptului că Purusha și Prakriti sunt separate, Prakriti nu mai are niciun rol de jucat pentru acest suflet individual.
Māyā în filosofia Trika - Svātantrya śakti și Māyā śakti
În filosofia Samkhya și ulterior, Yoga (sistematizată de Patanjali în Yoga Sutras) și Vedanta, Purusha tattva reprezintă tattva ultimă. Odată realizată natura acestei tattva, este atinsă moksha, eliberarea. În șivaismul cașmirian, așa cum va afirma Swami Lakshmanjoo, încă nu s-a întâmplat nimic (odată realizată a 25-a tattva, Purusha tattva). Șivaismul cașmirian descrie 36 de tattvas – 11 tattvas suplimentare față de Samkhya: 5 tattvas pure și 6 tattvas impure, asociate Māyā tattva.
Pentru șivaiți, Purusha nu reprezintă un suflet realizat, eliberat, așa cum reprezintă pentru adepții Samkhya, Patanjala-yoga și vedantici. Purusha tattva este la fel de înlănțuit ca Ahamkara tattva – diferența este că Purusha este conectată cu subiectivitatea, iar Ahamkara cu obiectivitatea. Purusha este înlănțuit prin intermediul a 5 văluri: niyati, kāla, rāga, vidyā și kalā.
Șivaismul cașmirian, o doctrină a grației divine și a non-dualismului suprem (paradvaita), face distincția dintre Svātantrya śakti și Māyā, astfel încât adeptului să îi fie mai ușor de perceput învățătura. În esență, există doar Siva – universul, întreaga lume reprezintă împărăția lui Dumnezeu, corpul său. Fiind plin de beatitudinea realizării naturii proprii, Siva, prin intermediul Svātantrya śakti – puterea sa nelimitată de auto-determinare, independență totală, se auto-limitează, în mod voit, pentru a experimenta bucuria infinită a regăsirii, a realizării propriei naturi, iar și iar. Totul este un joc divin.
„Dumnezeu este copleșit de bucurie datorită acestei stări de fericire a propriei Sale naturi. Și prin aceasta, reacția este că El vrea să-Și ascundă natura acelei bucurii pline de fericire și devine multiplicitate. Aceasta este realitatea lui Dumnezeu.”
Diferența dintre Svātantrya śakti și Māyā este una de viziune, de nivel de conștiință, nu una de esență; ele sunt una. Māyā śakti este acea energie universală care este deținută de ființa individuală, sufletul individual (Purusha). Aceeași energie, atunci când este deținută de Ființa universală (Siva), se numește svātantrya śakti – puterea lui Siva.
În șivaism, în momentul cunoașterii reale, când Purusha realizează realitatea naturii sale, māyā este transformată, devine glorie pentru el – Svātantrya śakti, energia sa. Sufletul eliberat vede totul în lumina Conștiinței lui Siva (a propriei conștiințe) și astfel Svātantrya śakti este energie universală pură. Sufletul înlănțuit vede separație acolo unde este unitate - energia universală impură este māyā (impuritatea este dată de percepția duală, a separației).
Același fenomen care îl înlănțuie pe cel care nu discerne permanentul de impermanent, este eliberare pentru cel care printr-o cunoaștere corectă, vede ceea ce este așa cum este. Cum spune Lakshmanjoo, prin Prakriti cobori și tot prin Prakriti te înalți. Cel care cunoaște în mod limitat, realizând separații, prin intermediul constructelor mentale (vikalpas) este coborât în planurile inferioare de conștiință – pentru el, Prakriti înlănțuie. Cel care cunoaște ceea ce se manifestă (Prakriti) ca având natura Divinității, fiind un joc divin, este înălțat prin Prakriti către planurile superioare de conștiință – pentru el, Māyā este divină, este forța creativă a lui Siva.
Pentru adeptul care îl vede pe Siva în toate și totul în Siva, Māyā este gloria lui Siva, el menține conștiința universală (universal I-consciousness / awareness) în fiecare act mundan; trăiește în lume, dar nu mai este al lumii (în înțelesul ei profan).
Spre deosebire de vedantici, care „anulează” lumea exterioară, considerând-o o iluzie, adeptul șivait vede lumea exterioară în lumina conștiinței divine și astfel o transcende, pentru el nu mai există distincția interior-exterior, pur-impur. Lumina conștiinței universale pătrunde totul, fiecare obiect și act mundan. De aceea în șivaismul cașmirian Yoga în acțiune este fundamentală. Meditația nu presupune a sta izolat și a te interioriza. Este importantă și practica realizată astfel, însă dat fiind că trăim în lume, este esențială practica meditației în fiecare moment al existenței – aceasta era reala karma yoga. Să menții starea de awareness, centrarea în observator, conștiința martor în fiecare moment și activitate, fie că mergi, speli vase, lucrezi sau ai o conversație cu cineva.
Referindu-se la practica vedantică, Swami Lakshmanjoo va spune că e inutil să dedici 12 ani meditației pentru a realiza starea de beatitudine doar când stai cu ochii închiși, pe perna ta de meditație. Odată ce deschizi ochi, ai pierdut starea aceea, nu ai libertate deplină, independență totală. Astfel, el încuraja menținerea atenției pe respirație (sfârșitul expirului și începutul inspirului), în fiecare moment. În această manieră poți transcende Māyā, observând totul în lumina conștiinței. Eliberarea, în șivaismul cașmirian, este fundamental un act al grației divine - Śaktipāta (coborârea harului divin). Adeptul, prin intermediul practicii realizate canonic, se deschide acestei grații divine care este permanent prezentă. Nu există ideea de merit sau ne-merit în acordarea harului; anugraha (revelarea sau acordarea grației) este unul dintre cele cinci acte divine ale lui Siva, la fel și ocultarea (tirodhana). Prin practica zilnică, yoginul abandonează percepțiile diferențiatoare (vikalpas), prin care este realizată separația (cauzatoare de suferință) și se deschide viziunii unității permanent prezentă.
Citește și: importanta-mentinerii-starii-de-constiinta-turya
Surse: Kashmir Shaivism – The Secrete Supreme (Swami Lakshmanjoo), Samkhya Karika (Īśvarakṛṣṇa), Samkhya Philosophy (Sh Chandra Banjeri), lakshmanjooacademy.org, The Vedanta Philosophy and the Doctrine of Maya (S. Radhakrishnan), ikashmir.net.
©ilustrație - lakshmanjooacademy.org
