![Burnout-ul: un "produs" al societății contemporane](/sites/default/files/styles/article_main_image/public/article/burnout-ul-un-produs-al-societatii-contemporane-cauza-reala-acestui-fenomen/burnout-ul-un-produs-al-societatii-contemporane-cauza-reala-acestui-fenomen.jpg?itok=0e7rAiUl "Burnout-ul: un "produs" al societății contemporane")
“La ora actuală toată lumea se simte obligată să alerge, să se zbată fiindcă trebuie să
producem sau să vindem din ce în ce mai mult, să cumpărăm din ce în ce mai mult... Se pare că acest lucru ajută economia! Iată că, în interiorul economiei, oamenii sînt epuizaţi şi, astfel economia va înflori, se va dezvolta, în timp ce oamenii devin extenuati, istoviţi şi cad la pământ: ei îşi distrug sistemul nervos, dar şi inima, stomacul, plamanii vor suferi la fel, căci toată această activitate productivă, acest consum accelerat antrenează o poluare ce otrăveşte atmosfera, mările, pădurile, apa, pământul, hrana.” (Omraam Mikhaël)
45% dintre angajații din România declară că au experimentat, în ultimele 12 luni, oboseală cauzată sau agravată de muncă (burnout), potrivit OSH Pulse*. 40% raportează expunerea la presiune severă a timpului sau supraîncărcare, iar 24% declară că au experimentat stres, depresie sau anxietate cauzate sau agravate de muncă.
Lumea modernă promovează terapia, subterfugii precum entertainment-ul spiritual sau activități de well being. În mod regretabil, accentul cade tot pe latura materială, ce limitează ființa umană la un consumator de produse și experiențe, în timp ce cauza fundamentală a burnout-ului rămâne ignorată.
Din nefericire, conștiința este redusă la procesele mentale (abordate de psihologia convențională). Știința Yoga privește ființa umană în totalitatea ei – omul este o ființă spirituală care experimentează temporar viața în corp, în lumea materială, nefiind definit de minte, intelect sau ego.
Burnout-ul - consecință a unei munci lipsite de sens, fenomen existențial
OMS definește burnout-ul ca un fenomen ocupațional rezultat din stresul cronic la locul de muncă gestionat insuficient. Acesta se caracterizează prin epuizare energetică, distanțare mentală sau cinism față de muncă și diminuarea eficacității profesionale; asociați cu burnout-ul se numără supraîncărcarea și presiunea timpului, dezechilibrul muncă–viață și anumite forme maladaptative de perfecționism.
În modernitate a fost creată și promovată o legătură puternică între identitatea ființei umane și statutul social. Sistemul materialist induce în eroare omul hrănind-l cu aspirații false legate de recunoaștere socială și statut material. Consumerismul a transformat ființa umană în client, consumator și producător.
Înainte de Revoluția Industrială, breslele constituiau pilonul central al economiilor urbane, organizând meșteșugarii și negustorii în asociații puternice. Breslele erau concepute pentru a le oferi lucrătorilor un profund sentiment al scopului și al apartenenței la o comunitate.
Omul nu este doar un ansamblu minte-corp. Iar conștiința nu este o emanație a creierului, un produs al său, așa cum au promovat unii oameni de știință în modernitate, deși este unanim cunoscut că aceștia erau profund spirituali până la industrializare. Vezi de exemplu: isaac-newton-o-viata-dedicata-cautarii-lui-dumnezeu
Din perspectivă spirituală, burnout-ul reprezintă alienarea omului de esența sa, limitarea ființei la un mecanism biologic și social menit să producă și să consume. Omul se simte distant față de lumea pe care o locuiește, înstrăinat, întrucat relațiile profunde cu semenii și cu sensul profesiei sunt anulate.
Charlie Chaplin, Modern Times
Școala, instrument de uniformizare și îndoctrinare
Condiția actuală are rădăcini adânci, ce vin din sistemul educațional care, cu mici excepții, este în totalitate orientat către a forma oameni apți de muncă, obedienți și dornici de recunoaștere socială. Școala a urmat modelul de industrializare al fabricilor. Henry Ford, Andrew Carnegie, J.D. Rockeffeler, prin intermediul fundațiilor lor caritabile private, au oferit investiții masive în sistemul de școlarizare obligatorie (mai mult decât guvernul), însă nevoia era una economică, industrială, de creare de lucrători calificați.
50% dintre elevi au analfabetism funcțional** la matematică. 38,5% se încadrează la analfabetism funcțional pentru toate cele trei competențe (Științe, Matematică, Citire). Sub nivelul 2 înseamnă nivelul minim de folosire în viața de zi cu zi a informațiilor căpătate în școală. Dacă școala nu învață să înveți, să descoperi, să te auto-cunoști, să îți dezvolți abilitățile naturale, ce învață?
Ilustrul poet și filosof, Rabindranath Tagore, crea în epoca modernă o școală clădită pe principiile clasice: copiii învățau în natură, sub copaci, desculți, neîngrădiți de bănci rigide și clopoțel, într-o atmoferă de libertate și joc, ce hrănea spiritul și capacitatea de expresie artistică a omului. Santiniketan întruchipa viziunea și filosofia lui Tagore despre un loc în care „lumea ar forma un singur cuib”, îmbinând educația, aprecierea naturii, muzica și artele. Eliade a fost fascinat în anii '20 când a descoperit un astfel de loc modern de educație, păstrând valorile perene ale educației vedice.
“Educația nu constă în a pompa idei și conținutul cărților în creier, ci în dezvoltarea intuiției și în readucerea în planul conștiinței umane a memoriei ascunse a tuturor cunoștințelor deja existente în suflet.” (Paramahansa Yogananda)
"Soluția" lumii moderne la burnout
Societatea de consum de azi oferă aceleași „soluții”, bazate pe consum la problema pe care a creat-o. Te simți epuizat din cauza presiunii de a performa într-o lume care nu oferă niciun sens și o recunoaștere de fațadă? Există retreat-uri de well being, an sabatic, suplimente alimentare și nelimitate bunuri materiale și experiențe "wellness" pe care să consumi rodul trudei în speranța de a obține împlinirea.
Psihoterapia, care este promovată ca soluție în ceea ce privește burnout-ul, devine o cutumă socială promovată publicitar. Istoria timpurie a reflecției psihologice (știința sufletului) este inseparabilă de filosofie și de întrebările despre suflet, conștiință și natura umană. Psihologia modernă s-a desprins progresiv de această tradiție și s-a constituit ca disciplină empirică, bazată pe observație, experiment și analiza sistematică a comportamentului și proceselor mentale. Unde mai are loc sufletul în acest proces?
“Această psihologie nouă îmi pare asemănătoare celei a copiilor care, învățând un alfabet sumar și nu prea adecvat triumfă atunci când pun cap la cap ABC-ul subconștientului cu elementele misteriosului superego subteran. Ei privesc de jos în sus și explică luminile cele mai înalte prin obscuritățile inferioare. Supraconștientul și nu subconștientul este fundamentul tuturor lucrurilor.” (Sri Aurobindo)
Spiritualitatea este un alt “produs”. Mai nou, directorii companiilor mari din Occident se gândesc cum să includă în muncă latura spirituală (reSpiriting work), înțelegând că omul modern suferă de o lipsă acută de sens. Multe organizații au început să acorde atenție nevoilor spirituale, angajând consultanți în abordări holistice care oferă cursuri și seminare pe teme precum Yoga și meditația, îmbunătățirea comunicării, crearea unui echilibru mai bun între viața profesională și cea personală.
Inițiativele aduc în mod cert doar un sentiment temporar de calm, însă nemergând în profunzime, acestea rămân obiecte de consum sau chiar de manipulare.
Ce anume validează condiția umană din perspectiva spirituală?
Recunoașterea socială, performanțele profesionale, succesul, câștigul financiar? Toate sunt tranzitorii și nu definesc cu adevărat ființa umană. Azi 1 milion de lei este considerat de succes, iar peste 5 ani este considerat o ratare. A fi un bun profesionist azi poate însemna că muncești 60 de ore săptămânal, iar peste 2 ani că muncești 30, cu o săptămână de lucru de 3 sau 4 zile.
Dincolo de toate cutumele sociale, culturale, biologice, ce anume este fundamental pentru ființa umană? Om este și directorul de multinațională, și cel care mătură în parc. Deci este ceva profund, tăinuit în ființa noastră care ne validează condiția umană. Ceva pe care, în mod tragic, îl căutăm în toate plăcerile materiale ale lumii și părăsim adesea lumea fără a-l descoperi înlăuntrul nostru.
Lumea modernă i-a "furat" omului ceva de preț pe care apoi i-l vinde la suprapreț, ca soluție la criza de sens în care l-a aruncat. În secolul XIX, filosoful anti-creștin, Nietzsche anunța moartea lui Dumnezeu. Dumnezeu a murit. Și noi l-am omorât. Epoca modernă a omorât ideea de Dumnezeu ca apoi să îi pună în loc ideea de Übermensch (supraomul lui Nietzsche) - idolatria performanței și a productivității, omul căruia nu îi mai lipsește nimic, are "de toate", mai puțin atenție să se bucure de ele, sens și împlinire profundă.
Văzând că sursa productivității scade, lumea modernă îi dă omului cârje pseudo-spirituale, psihologice și culturale care să-l pună temporar pe picioare, cât să continue goana după mai multă materie – mai multă performanță, mai mult consum, mai multă alienare și uitare de sine.
Regăsirea unei aspirații înalte, capabilă să hrănească spiritul
Acum câteva milenii, filosofii vizionari (rshis) din antichitatea hindusă afirmau că omul caută bogăția, plăcerea, iubirea în lumea materială nu pentru ele însele, ci pentru că tânjește după un sens mai profund, după Adevăratul sens – pacea deplină, satisfacția deplină. Libertatea deplină. Independente de orice condiții, la care au acces și săracul, și bogatul.
Spiritualitatea autentică permite trăirea plenară a vieții în totalitatea ei. Yoga ne inspiră să ne direcționăm atenția către interior, către ceea ce ne validează condiția umană și să trezim în noi capacitățile latente cu care Creatorul ne-a înzestrat – intuiție, pace absolută, beatitudine absolută. Doar cunoscând ceea ce suntem ne permite să acționăm în lume cu o perspectivă transformată și transformatoare – capabilă să schimbe mediile lucrative și sociale și să aducă armonie, bună-înțelegere, sens și împlinire.
Adevărata soluție este auto-cunoașterea, un deziderat postulat și de către marile minți din antichitatea greacă – Gnosce te ipsum (Cunoaște-te pe tine însuți). Gnoză în sensul de trăire profundă a ceea ce ești fundamental, nu cunoaștere în ordinea lumească – sunt femeie, sunt CEO, sunt sportiv etc.
Nicio carieră și nicio întreprindere lumească nu te va împlini până ce nu te "auto-împlinești". Ideea că ceva exterior naturii tale profunde îți poate aduce satisfacția eternă după care tânjește spiritul tău este o eroare.
Putem găsi împlinire în muncă. Dacă reușim să ne armonizăm forței cosmice care pune totul în mișcare, dacă reușim să trezim în noi o aspirație înaltă, către sensul profund al vieții. Prin introspecție, contemplare și oferirea fructelor acțiunilor noastre – karma yoga, ne putem elibera de constrângerile sociale și limitările mentale care ne încorsetează libertatea, spontaneitatea și capacitatea de a ne juca, de a fi creativi în ceea ce întreprindem, co-creatori și nu consumatori.
“Săvârșește, deci fapta ce trebuie făcută mereu detașat de ea, căci omul care făptuiește desprins (detașat) ajunge la culme. Căci prin fapte au obținut Janaka și ceilalți desăvârșirea; tu trebuie să făptuiești privind numai la binele oamenilor.” (Bhagavad Gita, Yoga Faptei)
Citește și: cele-cinci-kleshas-fortele-ascunse-care-iti-controleaza-viata
Surse:
*EU-OSHA, OSH Pulse 2025, pentru România au fost intervievați 1.004 lucrători;
www.who.int; (definiție burnout)
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26231736/;
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12380938/; (burnout as existential phenomenon)
Arendt (The Human Condition): revoluția industrială „a înlocuit orice formă de meșteșug, iar rezultatul a fost că obiectele lumii moderne au devenit produse ale muncii, al căror destin natural este să fie consumate, în loc să fie produse ale activității creatoare, menite să fie utilizate”.
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC13389498; (mind-body problem)
www.healthywholehumans.com.au/blog/history-of-the-school-system;
timesofindia.indiatimes.com/world/rest-of-world/quote-of-the-day-by-aristotle-educating-the-mind-without-educating-the-heart-is-no-education-at-all-/articleshow/130989844.cms;
vedanta.com, library.hbs.edu, Bhagavad Gita.
